Autoare: Ana Cornelia Badea

Administraţiile locale au nevoie de servicii bazate pe date digitale cu referinţă spaţială - în special pentru modernizarea infrastructurii de transport, extinderea zonelor construite, protejarea zonelor verzi, dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice, impozitarea corectă a proprietăţilor etc. -  în toate aceste activităţi fiind implicaţi geodezi. Analizele spaţiale şi statisticile efectuate asupra unor zone de interes oferă plusvaloare acestor sinteze, care pot fi utilizate pentru stabilirea de strategii de dezvoltare, management eficient, administrare judicioasă a zonelor construite sau libere.

Astfel, scopul comun al instituţiilor publice şi private din România – cu legătură în domeniul măsurătorilor terestre şi cadastrului - este de a instrui, respectiv angaja, absolvenţi cât mai bine pregătiţi şi de a avea în mod continuu specialişti activi, care să poată rezolva probleme tehnice complexe.

Pentru a contribui la atingerea acestui deziderat se pot identifica mai multe modalităţi de colaborare interinstituţională. Pot afirma că aceste aspecte mă preocupă în mod normal, ca şi cadru didactic, dar cred că se poate face mai mult şi încerc să mă implic pentru a identifica aceste posibilităţi, din perspectiva funcţiei de vicepreşedinte UGR.

Mediul academic din România, care pregăteşte specialiști în domeniul Inginerie geodezică, exclusiv la specializarea “Măsurători Terestre și Cadastru (MTC)” este constituit din 11 instituții de învățământ superior.  Absolvenții acestei specializări au studii bazate pe discipline care ajută la consolidarea fundamentelor cadastrului (partea tehnică, economică şi juridică) - instrumente şi metode de măsurare, topografie, cartografie, sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate, GIS. Totodată, absolvenţii cunosc şi noţiunile juridice de bază, absolvind cursul de instituţii de drept şi legislaţie funciar cadastrală.

Pe lângă pregătirea tehnică de specialitate din facultate, este foarte util ca viitorii specialişti să beneficieze şi de cunoaşterea celor mai noi tehnologii şi soluţii software existente în cadrul firmelor de profil, de aceea este necesar ca mediul privat să se alăture facultăţilor pentru a organiza împreună workshop-uri tehnice. Sunt ȋn acest sens binevenite mai ales parteneriatele de practică ȋn beneficiul studenţilor, multe dintre firme sau persoanele fizice autorizate dorind să acorde astfel sprijin mediului academic. În condiţiile în care numărul studenţilor din domeniul cadastrului a scăzut an de an, pentru a se putea asigura în viitor forţa de muncă specializată, alături de universităţi este bine să se implice şi sectorul privat şi ANCPI, mai ales pentru promovarea acestei profesii şi a importanţei ei pentru societate.

La Facutatea de Geodezie (https://geodezie.utcb.ro/), prezentările interactive organizate în cadrul Centrului de Cercetare “Măsurători Inginereşti şi Infrastructuri de Date Spaţiale” (http://ccmgiids.utcb.ro) s-au bucurat de succes, existând o participare largă din partea studenţilor, aceste activităţi putând fi considerate drept exemple de bună practică în acest sens.

Au dorit ȋn ultimii ani să se implice activ - pentru a contribui la completarea pregătirii tehnice a studenţilor - firme precum ESRI Romania, TOPGEOCART, GISCAD, EKD Software etc. Pe lângă activităţile de tip workshop, la care au fost prezenţi specialişti din mediul privat, au existat şi prelegeri tehnice ale unor personalităţi din domeniu, care au manifestat deschidere pentru a dezvolta, în faţa viitorilor colegi, subiecte de interes: „Coordonare şi realizări în activitatea ANCPI-CNC” (dr.ing. Ileana SPIROIU, director general adjunct ANCPI) sau „Aspecte specifice în activitatea de evaluare” (d-na Anuţa STAN, vicepreşedinte ANEVAR).

Cu siguranţă că multe astfel de activităţi - precum exemplul amintit anterior - au loc în toate centrele universitare care pregătesc specialişti. Trebuie menţionat că, prin aceste activităţi de diseminare - împreună cu studenţii - şi cadrele didactice au ocazia de a afla informaţii despre cele mai noi tehnologii, putând insera ulterior aceste aspecte actuale în cursurile de specialitate, pentru că procesul de învăţare are un caracter de continuitate, mai ales ȋn ceea ce priveşte activitatea profesională.

Din perspectiva învăţării continue, o modalitate de colaborare identificată, care ar putea fi exploatată pentru actualizarea permanentă a cunoştinţelor de specialitate, este posibilitatea de organizare – în cadrul centrelor universitare, dar sub egida unei uniuni profesionale reprezentative la nivel naţional – a unor cursuri de specialitate care să sprijine formarea profesională continuă a celor care activează în domeniu. În acest mod, tehnologiile noi ar putea fi prezentate în mod structurat, succint, precum şi produsele software sau metodele de lucru aferente. Participarea periodică la aceste cursuri nu ar trebui percepută cu reticenţă sau ca o constrângere, ci dimpotrivă, ca o oportunitate plăcută de a discuta în mod organizat, dar liber, asupra unor probleme profesionale, de a afla lucruri actuale şi, de ce nu, de a „rupe ritmul” puţin şi de a socializa cu cei care practică aceeaşi meserie.

O altă modalitate de colaborare ar putea fi cea dintre mediul academic şi ANCPI. Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe al viitorilor specialişti din domeniu poate fi stimulată prin recunoaşterea diferenţiată în cadrul procesului de autorizare a inginerilor absolvenţi, care au şi studii de master în specialitate, faţă de cei care au absolvit numai studiile de licenţă, luând ca exemplu alte ţări în care se aplică această abordare. Este necesar acest lucru deoarece în cadrul studiilor de licenţă sunt transmise, în cadrul curriculei de specialitate, elementele de bază, iar la un masterat de specialitate se aprofundează tehnici şi tehnologii moderne, prin urmare şi nivelul de cunoştinţe al absolvenţilor de pe cele două cicluri de pregătire universitară diferă.

Un subiect de actualitate este ȋnregistrarea proprietăţilor ȋn cartea funciară. Aplicaţia informatică dezvoltată pentru a răspunde serviciilor prestate la nivelul OCPI este e-Terra3. Nu este de ajuns ca studenţii să cunoască aspectele legislative şi specificaţiile tehnice aflate ȋn continuă schimbare, ci şi să aibă acces individual online, ȋn condiţii de siguranţă, la aplicaţia informatică e-Terra3 gestionată de ANCPI, astfel ȋncât, ȋn cadrul orelor de aplicaţii practice să poată experimenta efectiv fluxul de lucru, componentele şi funcţionalităţile aplicaţiei. Există şanse ca această problemă să fie rezolvată ȋn curând. Totodată, activarea unor internship-uri ȋn cadrul OCPI-urilor ar putea constitui o altă formă de ȋmbunătăţire a cunoştinţelor absolvenţilor.

Având ȋn vedere aspectele menţionate se poate concluziona că mediul academic alături de ANCPI, de Uniunea Geodezilor din România şi de firmele din domeniu trebuie să facă eforturi continue de a identifica cele mai bune posibilităţi de colaborare, totul pentru un deziderat comun: specialişti mai bine pregătiţi.

Ana Cornelia BADEA este profesor universitar la Facultatea de Geodezie, Universitatea Tehnică de Construcții din București, deţine atestatul de abilitare în domeniul Inginerie Geodezică din aprilie 2017, fiind directorul Centrului de cercetare “Măsurători Geodezice Inginereşti şi Infrastructuri de Date Spaţiale” – MGIIDS. Este reprezentantul UTCB la FIG (Federaţia Internaţională a Geodezilor), fiind delegat în comisiile 3 (Spatial Information Management), 7 (Cadastre and Land Management), 8 (Spatial Planning and Development). Este vicepreşedinte al Uniunii Geodezilor din Romania şi preşedinte al comitetului editorial al Journal of Geodesy, Cartography and Cadastre. Activează ca membru al ASRO TC 359 şi este implicată în activităţi de evaluare a proiectelor, pentru diferite apeluri naţionale şi internaţionale.