Autori:
Valeriu MANOLACHE, Președinte APCGC
Cornel PĂUNESCU, Președinte onorific UGR
Ionuț SĂVOIU, Președinte UGR

Asociația Patronală din Cadastru, Geodezie și Cartografie (APCGC) reunește 142 firme al căror principal domeniu de activitate, așa cum se poate constata chiar din denumire, este Cadastrul, alături de specializările strâns legate de acesta, respectiv Geodezia (referința spațială) și Cartografia (harta). Președintele APCGC, dr. ing. Valeriu Manolache cu o experiență în domeniu de peste 30 de ani, a precizat:

”Dat fiind domeniul nostru de activitate, suntem profund interesați de toate aspectele legale, economice și sociale care constituie cadrul general în care lucrăm. Practic, toate firmele de specialitate care au aderat la APCGC prestează cu precădere servicii de cadastru pentru persoane fizice, pentru autoritățile publice locale dar și pentru instituția de profil (ANCPI). În mod firesc, activitatea curentă, ca și experiența acumulată de-a-lungul timpului, ne-au contribuit să avem o bună cunoaștere, ”din interior” a celor mai importante aspecte practice care privesc încercarea de realizare a evidenței cadastrale generalizate în România.
Potrivit celor prevazute în Hotărârea Guvernului nr. 294/29.04.2015, ar fi trebuit ca începând din 2018 să fie asigurat un ritm anual de peste 300 UAT-uri (de la 320 în 2018, la 560 în 2023), astfel încât până în anul 2023 să fie acoperite 3.181 de localități din totalul celor 3.228 de UAT-uri (municipii, orașe, sectoare în Capitală și comune) existente în România.
Examinând datele statistice publicate pe web-site-ul ANCPI (www.ancpi.ro), putem observa fie partea plină a paharului, fie partea goală, funcție de punctul de vedere (al autorităților și al cetățeanului).
”Paharul” complet îl reprezintă cele 40 de milioane de imobile (terenuri și construcții) care se estimează că ar exista în România.
Privind ”partea plină”, constatăm că în acest moment sunt înregistrate în evidența cadastrală aproape 12 milioane de imobile.
”Partea goală” ne arată că mai sunt de înregistrat circa 28 de milioane de imobile, adică circa 70% din totalul estimat. Mai putem constata că din cele 12 milioane de imobile în evidență, doar puțin peste un milion (nici 10%) au fost înregistrate prin PNCCF (gratuit) restul fiind înregistrat prin sistemul de cadastru ”sporadic” pe cheltuiala deținătorilor (persoane fizice și juridice), aceasta reprezentând o semnificativă sursă de venituri ”proprii” ale ANCPI, sursă din care se finanțează înregistrarea ”gratuită”.
De asemenea, se mai poate observa că ritmul de înregistrare prin PNCCF poate fi estimat în mod optimist la circa 400.000 de imobile pe an, ceea ce ar însemna, dacă nu se produce nicio schimbare majoră, că până la sfârșitul anului 2023 vor mai fi incluse în evidența cadastrală încă 1.600.000 de imobile, foarte departe de obiectul propus.
Spre deosebire de perspectiva autorităților, care consideră că totul decurge conform planului, din perspectiva cetățeanului este clar că ceva nu merge cum ar trebui și sunt necesare reparații ”capitale”, dacă nu chiar o regândire a întregului sistem.

Fiind direct implicate în lucrările de cadastru sistematic finanțate prin PNCCF, firmele din Asociația Patronală din Cadastru, Geodezie și Cartografie (APCGC) au putut constata în cel mai direct mod posibil care sunt deficiențele actualului sistem de înregistrare cadastrală, deficiențe pe care le-au semnalat conducerii ANCPI în numeroase materiale scrise și întâlniri de lucru, fără însă a putea constata o ameliorare semnificativă a stării de lucruri.

Foarte pe scurt, din punctul nostru de vedere, principalele deficiențe sunt:

• Caracterul extrem de stufos, interpretabil și contradictoriu al cadrului normativ reprezentat în primul rând de Legea 7/1996 (a cadastrului și publicității imobiliare) și de ”Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară” adoptat în 2014, ambele acte modificate de mai multe ori (legea de peste zece ori, regulamentul de peste cinci ori). La acestea două se adaugă multe alte legi cu incidență în evidența cadastrală, precum și Caietul de sarcini pe baza căruia se derulează lucrările de înregistrare cadastrală sistematică.
• Caracterul facultativ al cadrului normativ. Tocmai pentru că este stufos, interpretabil și contradictoriu, specificațiile legilor și normelor sunt aplicate neuniform. Practic, fiecare oficiu teritorial (OCPI) din subordinea ANCPI își face propriile norme, ajungând chiar în situația ca doi funcționari din același oficiu să interpreteze diferit aceeași speță.
• Durata exagerat de mare a procedurilor de verificare și recepție la OCPI a lucrărilor de înregistrare cadastrală sistematică, determinată și de inexistența unor criterii clare și transparente, totul petrecându-se de parcă obiectivul ar fi punerea în dificultate a Prestatorului și nu sprijinirea lui în realizarea unei lucrări corespunzătoare din toate punctele de vedere. Desigur, contractele pentru servicii de înregistrare cadastrală nu omit prevederi privind plata de penalizări în sarcina Prestatorului dacă acesta întârzie predarea, în schimb ”uită” să prevadă și penalizări în sarcina Achizitorului (OCPI și ANCPI) dacă acesta amână verificarea, recepția și decontarea.
• Caracterul absolut atribuit datelor din Titlurile de proprietate emise în aplicarea legilor proprietății funciare (în primul rând Legea 18/1991), deși practica demonstrează că un număr mare din aceste date sunt eronate și contrazic flagrant realitatea.

Desigur deficiențele enumerate mai sus (la care, după o analiză riguroasă și detaliată, se pot adăuga destule altele) nu sunt determinate de cauze imuabile (cum ar fi legile fizicii, de exemplu) ci de aspecte aflate la îndemâna autorităților (Parlament, Guvern) și instituțiilor de specialitate (ANCPI, OCPI, ministere) care le pot corecta. Pentru aceasta este nevoie de profesionalism, de responsabilitate și – în primul rând - de dorința sinceră de a face ce trebuie făcut.”