PNCCF - Programul Național de Cadastru și Carte Funciară sub lupa specialiștilor din domeniu Partea III
Autori:
Valeriu MANOLACHE, Președinte APCGC
Cornel PĂUNESCU, Președinte onorific UGR
Ionuț SĂVOIU, Președinte UGR
Ionuț Săvoiu, Președinte al Uniunii Geodezilor din România a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 2012-2016 perioadă în care a îndeplinit funcția de Vicepreședinte al Comisiei de Tehnologia Informației și Comunicații. Între 2005-2012 a fost Country Manager într-o companie multinațională de profil și consultant internațional în domeniu în Europa de Est. La înființarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în anul 2004, a ocupat timp de 7 luni, poziția de director general adjunct în cadrul instituției. Referindu-se la Programul Național de Cadastru și Carte Funciară dl Săvoiu ne-a împărtășit câteva opinii:
”PNCCF ar avea șansa să se deruleze într-un ritm mult mai eficient dacă ar exista un dialog echilibrat și instituționalizat între autorități și profesioniștii din domeniu în beneficiul întregii societăți. Dupa cum se știe foarte bine legea de reglementare și organizare a profesiei de geodez este respinsă la avizare chiar de către autoritățile naționale în domeniu, MDRAP (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) și ANCPI. În opinia noastră aprobarea legii ar creea acel context instituțional organizat prin care profesioniștii din domeniu pot interveni pozitiv și imbunătăți cadrul normativ și economic al ANCPI în ceea ce privește activitatea de cadastru și înregistrare sistematică.
Este laudabil din punct de vedere al transparenței că ANCPI prezintă lunar pe site-ul său unele evoluții din derularea PNCCF în ceea ce privește numărul contractelor de finanțare încheiate cu unitațile administrativ teritoriale, numărul de imobile înregistrate sistematic și suprafața totală a acestora.
Din datele puse la dispoziție de ANCPI, din păcate, lipsesc elemente esențiale de raportare neavând astfel o imagine clară care să indice progresul efectiv realizat și dimensiunea decalajului în termeni cantitativi față de ceea ce este de facut în cadrul fiecărei unități administrativ teritoriale inclusă în program. Aceste date are trebui prezentatate în formă centralizată, grupat pentru fiecare tip de finanțare și raportat la cantitățile de realizat până la termenul final al PNCCF în anul 2023. Obținerea unei sinteze în acest sens este mult prea laborioasă pentru publicul specializat iar pentru publicul larg practic imposibil de realizat. Din parcurgerea cifrelor rezultă că de la lansarea PNCCF până la 19 ianuarie 2019 doar cca 875.000 de ha din cca 23.800.000 de ha, adică un procent de cca 3.8 % din teritoriu a fost cadastrat și înregistrat sistematic, și doar 22% fiind contractat în diverse faze. Dacă luam în considerare un progres anual al activității de cadastru și înregistrare de cca 500.000 de hecatre (maximul înregistrat în 2018) rezultă o creștere a procentului de realizare a obiectivului PNCCF cu 2% din teritoriul național în fiecare an. În acestă ipoteză, finalizarea PNCCF s-ar realiza peste 40 de ani fapt care ne conduce spre concluzia că ar trebui făcut ceva concret în sensul accelerării derulării programului pe componenta de cadastru și înregistrare sistematică.
Sugerez pe acesta cale o sinteză a stadiului activității în cadrul PNCCF pe următoarea matrice de analiză propusă:
Tipul de finanțare | S1 | N1 | S2 | S3 | S4 | S5 | S6 | N2 | P1 | P2 | P3 |
F1 | |||||||||||
... | |||||||||||
F5 | |||||||||||
TOTALURI |
După realizarea unei astfel de analize vom cunoaștem mai bine următoarele aspecte:
Realizararea unei astfel de analize sintetice s-ar baza efectiv pe date analitice similare celor din tabel detaliate pentru fiecare UAT și centralizate și la nivel de județ lucru care ar transparentiza și mai bine stadiul efectiv al programului atât pentru publicul larg dar și pentru factorii de decizie implicați.
Tot în analiza stadiului implementării măsurilor instituite prin programul de guvernare 2017-2020 prezentată lunar pe site-ul ANCPI, am dori să urmărim cum PNCCF contribuie la atingerea celor doi indicatori avuți în vedere. În mod evident, pentru a observa acest lucru în situația prezentată ar fi trebuit să existe o defalcare clară a procentelor obținute din înregistrarea sistematică fața de cele înregistrate la cerere, atât în cazul imobilelor locuință (primul indicator) cât și în cazul suprafeței terenurilor agricole ce fac obiectul subvențiilor APIA (al doilea indicator).
Pentru noi există un mare semn de întrebare de ce în analiza stadiului implementării măsurilor instituite prin programul de guvernare 2017-2020 nu au fost incluși indicatori strict legați de PNCCF și nu complementar față de politicile regionale și de dezvoltare rurală așa cum sunt prezentați. Oare stadiul implementării Axei 11 din Programul Operațional Regional (POR) nu face parte din dezvoltarea regională?!
In plus am mai spus-o și cu alte ocazii, modul în care se derulează achizițiile în ceea ce privește Axa 11 din POR generează un risc major ca o parte semnificativă din sumele alocate pentru servicii cadastrale și de înregistrare sistematică în cele 660 de UAT-uri să fie cel mai probabil transferate către alte axe din POR spre finalul perioadei de finanțare sau, în cel mai rău caz, chiar dezangajarea acestora.
De remarcat că la achizitia publică din toamna anului 2018 pentru 36 de loturi incluzând cca 200 de comune s-au prezentat furnizori decât pentru 12 loturi care includ 57 de comune. Există câteva elemente de risc care rezultă din analiza modului în care a fost alcătuită documentația de atribuire pentru cele 36 de loturi și care îndepărtează furnizorii de PNCCF pe care aș dori să le enumăr mai jos:
În cadrul discuțiilor purtate la UGR am ajuns clar la concluzia că este nevoie de o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul în care furnizorii de servicii cadastrale și reprezentanții unităților administrativ teritoriale își gasesc locul în cadrul PNCCF. Credem că nu este suficient doar să ni se semnaleze din partea ANCPI ”oile negre” ale implementării PNCCF, respectiv unii primari care nu s-au arătat interesați să contracteze lucrări de înregistrare sistematică și persoane fizice și juridice autorizate care tergiversează lucrările de înregistrare sau nu doresc să se implice în furnizarea de astfel de servicii, ci să și găsim împreună soluții.”
În continuare dl Săvoiu a prezentat câteva din soluțiile propuse de specialișii din domeniu în decursul timpului:
Nr. crt. |
Măsura propusă | Descriere | Efect obținut |
1. |
Modul de calculul a valorii estimate a contractului Aprobarea unor norme de calcul multicriterial al valorii contractului pentru un UAT |
Stabilirea valorii estimate a contractului de achiziție publică se va face distinct pentru fiecare UAT, pe baza unei metodologii clare aprobate de ANCPI care să țină cont de criterii privitoare la modul de utilizare a terenurilor, ponderea diferitelor destinații și categorii de folosință în total teritoriu, modul de locuire, istoricul sistemul de înregistrare a proprietății și a calității lucrărilor și a modului de aplicare a legilor proprietății, etc., având ca unitate de cost imobilul și/sau suprafața în funcție de respectivul criteriu | Valoarea contractului este corelată mai bine cu efortul de manoperă și riscurile în furnizarea serviciului, astfel furnizorii vor fi încurajați să concureze la ofertare |
2. |
Externalizarea verificării (recepția rămâne la OCPI) Aprobarea unor specificații tehnice privind verificarea serviciilor de cadastru și înregistrare sistematică și externalizarea serviciilor de supervizare și verificare |
Standardizarea, simplificarea și reglementarea procedurii de verificare a serviciilor de cadastru și înregistrare sistematică. Corelarea timpilor de verificare și receptie cu dimensiunea UAT-ului și reducerea acestora | Eficientizarea și reducerea timpilor de verificare |
3. |
Livrabile intermediare noi Modificarea specificațiilor tehnice în sensul introducerii unor noi livrabile între raportul preliminar și baza de date cadastrale – copia spre publicare |
Identificarea altor faze determinante pe durata proiectului încheiate cu livrabile decontabile și actualizarea specificațiilor tehnice în acest sens | Îmbunătățirea fluxului de numerar al furnizorului prin decontări mai dese într-o perioadă lungă, de peste 12 luni, de regulă între livarea 1 și 2, în acest mod furnizorii vor fi încurajați să concureze la ofertare |
”Cred că este benefic pentru economie și societatea românească în ansamblul ei să identificăm împreună problemele mai degrabă, să căutam soluții și nu vinovați. Soluții există dar acestea merită să fie discutate apoi agreate și cu profesioniștii care realizează serviciile de cadastru și înregistrare”, a încheiat dl Ionuț Săvoiu, președintele UGR.