Opinii

PNCCF - Programul Național de Cadastru și Carte Funciară sub lupa specialiștilor din domeniu Partea II

Autori:
Valeriu MANOLACHE, Președinte APCGC
Cornel PĂUNESCU, Președinte onorific UGR
Ionuț SĂVOIU, Președinte UGR

PNCCF

Asociația Patronală din Cadastru, Geodezie și Cartografie (APCGC) reunește 142 firme al căror principal domeniu de activitate, așa cum se poate constata chiar din denumire, este Cadastrul, alături de specializările strâns legate de acesta, respectiv Geodezia (referința spațială) și Cartografia (harta). Președintele APCGC, dr. ing. Valeriu Manolache cu o experiență în domeniu de peste 30 de ani, a precizat:

Valeriu Manolache ”Dat fiind domeniul nostru de activitate, suntem profund interesați de toate aspectele legale, economice și sociale care constituie cadrul general în care lucrăm. Practic, toate firmele de specialitate care au aderat la APCGC prestează cu precădere servicii de cadastru pentru persoane fizice, pentru autoritățile publice locale dar și pentru instituția de profil (ANCPI). În mod firesc, activitatea curentă, ca și experiența acumulată de-a-lungul timpului, ne-au contribuit să avem o bună cunoaștere, ”din interior” a celor mai importante aspecte practice care privesc încercarea de realizare a evidenței cadastrale generalizate în România.
Potrivit celor prevazute în Hotărârea Guvernului nr. 294/29.04.2015, ar fi trebuit ca începând din 2018 să fie asigurat un ritm anual de peste 300 UAT-uri (de la 320 în 2018, la 560 în 2023), astfel încât până în anul 2023 să fie acoperite 3.181 de localități din totalul celor 3.228 de UAT-uri (municipii, orașe, sectoare în Capitală și comune) existente în România.
Examinând datele statistice publicate pe web-site-ul ANCPI (www.ancpi.ro), putem observa fie partea plină a paharului, fie partea goală, funcție de punctul de vedere (al autorităților și al cetățeanului).
”Paharul” complet îl reprezintă cele 40 de milioane de imobile (terenuri și construcții) care se estimează că ar exista în România.
Privind ”partea plină”, constatăm că în acest moment sunt înregistrate în evidența cadastrală aproape 12 milioane de imobile.
”Partea goală” ne arată că mai sunt de înregistrat circa 28 de milioane de imobile, adică circa 70% din totalul estimat. Mai putem constata că din cele 12 milioane de imobile în evidență, doar puțin peste un milion (nici 10%) au fost înregistrate prin PNCCF (gratuit) restul fiind înregistrat prin sistemul de cadastru ”sporadic” pe cheltuiala deținătorilor (persoane fizice și juridice), aceasta reprezentând o semnificativă sursă de venituri ”proprii” ale ANCPI, sursă din care se finanțează înregistrarea ”gratuită”.
De asemenea, se mai poate observa că ritmul de înregistrare prin PNCCF poate fi estimat în mod optimist la circa 400.000 de imobile pe an, ceea ce ar însemna, dacă nu se produce nicio schimbare majoră, că până la sfârșitul anului 2023 vor mai fi incluse în evidența cadastrală încă 1.600.000 de imobile, foarte departe de obiectul propus.
Spre deosebire de perspectiva autorităților, care consideră că totul decurge conform planului, din perspectiva cetățeanului este clar că ceva nu merge cum ar trebui și sunt necesare reparații ”capitale”, dacă nu chiar o regândire a întregului sistem.

Fiind direct implicate în lucrările de cadastru sistematic finanțate prin PNCCF, firmele din Asociația Patronală din Cadastru, Geodezie și Cartografie (APCGC) au putut constata în cel mai direct mod posibil care sunt deficiențele actualului sistem de înregistrare cadastrală, deficiențe pe care le-au semnalat conducerii ANCPI în numeroase materiale scrise și întâlniri de lucru, fără însă a putea constata o ameliorare semnificativă a stării de lucruri.

  • Foarte pe scurt, din punctul nostru de vedere, principalele deficiențe sunt:
    • Caracterul extrem de stufos, interpretabil și contradictoriu al cadrului normativ reprezentat în primul rând de Legea 7/1996 (a cadastrului și publicității imobiliare) și de ”Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară” adoptat în 2014, ambele acte modificate de mai multe ori (legea de peste zece ori, regulamentul de peste cinci ori). La acestea două se adaugă multe alte legi cu incidență în evidența cadastrală, precum și Caietul de sarcini pe baza căruia se derulează lucrările de înregistrare cadastrală sistematică.
    • Caracterul facultativ al cadrului normativ. Tocmai pentru că este stufos, interpretabil și contradictoriu, specificațiile legilor și normelor sunt aplicate neuniform. Practic, fiecare oficiu teritorial (OCPI) din subordinea ANCPI își face propriile norme, ajungând chiar în situația ca doi funcționari din același oficiu să interpreteze diferit aceeași speță.
    • Durata exagerat de mare a procedurilor de verificare și recepție la OCPI a lucrărilor de înregistrare cadastrală sistematică, determinată și de inexistența unor criterii clare și transparente, totul petrecându-se de parcă obiectivul ar fi punerea în dificultate a Prestatorului și nu sprijinirea lui în realizarea unei lucrări corespunzătoare din toate punctele de vedere. Desigur, contractele pentru servicii de înregistrare cadastrală nu omit prevederi privind plata de penalizări în sarcina Prestatorului dacă acesta întârzie predarea, în schimb ”uită” să prevadă și penalizări în sarcina Achizitorului (OCPI și ANCPI) dacă acesta amână verificarea, recepția și decontarea.
    • Caracterul absolut atribuit datelor din Titlurile de proprietate emise în aplicarea legilor proprietății funciare (în primul rând Legea 18/1991), deși practica demonstrează că un număr mare din aceste date sunt eronate și contrazic flagrant realitatea.

Desigur deficiențele enumerate mai sus (la care, după o analiză riguroasă și detaliată, se pot adăuga destule altele) nu sunt determinate de cauze imuabile (cum ar fi legile fizicii, de exemplu) ci de aspecte aflate la îndemâna autorităților (Parlament, Guvern) și instituțiilor de specialitate (ANCPI, OCPI, ministere) care le pot corecta. Pentru aceasta este nevoie de profesionalism, de responsabilitate și – în primul rând - de dorința sinceră de a face ce trebuie făcut.”


PNCCF - Programul Național de Cadastru și Carte Funciară sub lupa specialiștilor din domeniu Partea I

Autori:
Valeriu MANOLACHE, Președinte APCGC
Cornel PĂUNESCU, Președinte onorific UGR
Ionuț SĂVOIU, Președinte UGR

PNCCF

În primăvara anului 2015 a fost lansat de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), prin Hotărârea Guvernului nr. 294/29.04.2015, care detaliază activitățile acestuia și sumele necesare realizării lui, suportate din veniturile proprii ale ANCPI și fonduri externe nerambursabile. Obiectivul PNCCF este ca până în anul 2023 să fie înregistrate, în mod sistematic și gratuit pentru cetățeni sau oricare alți deținători de drept public sau privat, toate imobilele situate pe teritoriul unităților administrativ teritoriale municipii, orașe și comune. În 2016, programul a fost corectat în sensul înregistrării cu prioritate a terenurilor din extravilan, preponderant agricole până în anul 2020, menținându-se anul 2023 ca termen final pentru toate celelalte imobile situate în intravilan.

PNCCF este, desigur, un proiect național ambițios care are rolul de a aduce sistemul de înregistrare a proprietății din România la nivelul celorlalte state europene cu beneficii directe și indirecte inestimabile atât pentru stat cât și pentru cetățenii acestuia. Existența unui sistem informatic centralizat și cu acoperire geografică națională completă facilitează accesul rapid la informații actualizate, sigure și complete despre proprietate. ANCPI a dezvoltat în decursul anilor și gestioneaza un sistem integrat de cadastru și carte funciară (SICC) a cărui aplicație utilizator este cunoscută pentru publicul larg sub denumirea de ”Imobile e-Terra”. În baza de date națională unică a sistemului informatic respectiv sunt stocate informații tehnice, economice și juridice, inclusiv istoricul din punct de vedere al evoluției drepturilor și sarcinilor, acolo unde unde este cazul, referitoare la un anumit imobil. Aceste informații pot fi disponibile la cerere publicului și utilizatorilor specializați (notari, specialiști cadastrali autorizați, bănci, executori, etc), care au acces la sistem. Prezentarea informațiilor aferente unui imobil se face sintetizat în extrasul de carte funicară și extrasul de plan cadastral anexat. În condițiile finalizării cadastrului și înregistrării sistematice la nivelul unei unități administrativ teritoriale, cetățenii pot dezbate succesiunile acolo unde este cazul și obține certificatele de moștenitor cu finanțare de la bugetul PNCCF, fiind astfel scutiți de cheltuieli suplimentare. Posesorii necontestați în perioada legală devin propietari, iar construcțiile fără acte sunt înscrise în cartea funciară și evidențiate pe planul cadastral. Cu această nouă situație, în care toate imobilele dintr-un teritoriu administrativ sunt înregistrate pe baza de acte de proprietate actualizate, piața imobiliară, creditul ipotecar și agricol, autorizarea construirii și urbanismul funcționează mai eficient producând efecte directe asupra bunului mers al economiei prin derularea la timp și mai ușor a investițiilor de tot felul. După înregistrarea sistematica se știe foarte bine că baza de calcul a taxelor și impozitelor locale crește semnificativ prin corectarea fondului construit în special cu impact direct în bugetul local al unității adminsitrativ teritoriale. De asemenea, clarificarea limitelor și actelor domeniului public și privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale, are un efect imediat în mai buna gestiune a localităților și derularea mai rapidă a investițiilor publice și concesiunilor, fapt care, la fel, are impact asupra economiei la nivel local.

Imobilul este unitatea de baza care face obiectul înregistrării. Un imobil reprezintă terenul cu sau fără construcții, inclusiv apartamentele acestora acolo unde este cazul, indiferent de tipul de proprietate, destinație sau de situarea acestora în intravilanul ori extravilanul localităților. Înregistrarea imobilelor în sistemul informatic se face, individual, la cerere pe cheltuiala deținătorului proprietății sau în mod sistematic în cadrul finanțării ANCPI prin PNCCF. Serviciile cadastrale de înregistrare sistematică se realizează fie la nivelul întregii unități administrativ teritoriale sau la nivel de sectoare din cadrul unității administrativ teritoriale, în funcție de forma de finanțare și contractare în conformitate cu prevederile legale ale PNCCF. Sub aspect juridic înregistrarea sistematică se face pe baza actelor doveditoare a drepturilor de proprietate preluate de la cetățeni și din arhiva OCPI sau a adeverințelor de proprietate emise de unitatea adminsitrativ teritorială după efectuarea măsurătorilor. În continuarea acestei etape are loc publicarea registrelor și planurilor cadastrale precum și rezolvarea contestațiilor urmând ca înregistrările să devină definitive și migrate în sistemul informatic centralizat al ANCPI.

Cornel Păunescu, Președinte onorific al Uniunii Geodezilor din România și profesor Doctor în cadrul Facultății de Geologie și Geofizică din Universitatea București, antreprenor cunoscut în domeniu din anul 1994, a ținut să precizeze:

Cornel PaunescuUniunea Geodezilor din România (UGR) este singura asociație profesională la nivel național care reunește peste 500 de specialiști cotizanți ce își desfășoară activitatea în diversele domenii de activitate specifice ingineriei geodezice respectiv măsurătorile terestere și geodezie, topografie, topografie inginerească, fotogrametrie, cartografie digitala și GIS, cadastru și organizarea teritoriului. UGR și-a propus să fie un forum al tuturor specialiștilor din domeniu indiferent dacă activeaza profesional în sectorul public, privat sau academic. UGR este membră cu drepturi depline a Federației Internaționale a Geodezilor (FIG), singura organizație profesională în domeniu la nivel global recunoscută de Organizația Națiunilor Unite.

Un număr important al specialiștilor, membri ai UGR, de circa un deceniu sunt angrenați în realizarea cadastrului sistematic atât pe întreg UAT-ul cât și pe sectoare cadastrale. Din nefericire, până acum, ANCPI nu a luat în considerare propunerile pe care UGR le-a făcut pentru modificarea specificațiilor tehnice de realizare a înregistrării sistematice. Regulamentele sunt elaborate doar de specialiștii ANCPI fără să țină seama de propunerile pe care UGR le-a făcut în decursul anilor. Consider ca anormală această situație având în vedere că specialiștii UGR sunt cei care au experiența practică extrem de bogată obținută în timp, iar ulterior chiar ei sunt cei care trebuie să aplice efectiv specificațiile tehnice de realizare a serviciilor cadastrale. Considerăm că la acest moment ANCPI trebuie să accepte că doar o colaborare mai strânsă cu specialiștii din domeniu poate duce la realizarea cu succes a PNCCF, în caz contrar există riscul ca obiectivul PNCCF să nu poată fi atins. Modul în care sunt recepționate lucrările este insuficient structurat și reglementat, iar opiniile inspectorilor și registratorilor din OCPI pot fi uneori rezultatul unor abordări locale, propri sau chiar divergente pentru situații similare. Acest lucru se datorează și faptului că unii inspectori din OCPI care efectuează verificările și recepțiile sunt fără experiență similară deorece în activitatea de zi cu zi nu execută sau nu au executat anterior asemenea tip de lucrări.
Sperăm ca ANCPI să țină cont pe viitor de propunerile pe care UGR le-a făcut de-a lungul timpului și să ne invite la un dialog”, a încheiat Președintele onorific al UGR.