Autori:

prof.univ.dr.ing. Gheorghe BADEA

prof.univ.dr.ing. Petre Iuliu DRAGOMIR

prof.univ.dr.ing. Ana Cornelia BADEA

Această parte a articolului se referă la la Interferenţele dintre cadastru - topografie - construcţii.

***

ASPECTE REFERITOARE LA SUPORTUL TOPOGRAFIC

Topografia, ca profesie inginerească, se ocupă cu producerea de date privind geometria și locația, de la structuri mari la obiecte mici, fie artificiale, fie naturale. Scopul principal al acestei ramuri a geodeziei este întocmirea de hărţi şi planuri sub formă digitală, din care se pot obţine forme analogice la diferite scări. Detaliile din teren situate pe suprafeţe restrânse ale Pământului sunt măsurate cu instrumente geodezice, folosind diverse metode, sunt prelucrate elementele măsurate şi se obţin coordonatele plane X şi Y, dar şi cota H, în sisteme de coordonate şi de referinţă..

Planurile şi hărţile topografice reprezintă bunuri de patrimoniu obţinute în timp, prin eforturi ale topografilor şi cartografilor, iar păstrarea lor este o datorie de onoare pentru toate generaţiile. Dacă exemplificăm situaţia oraşului Bucureşti, evoluţia urbanistică poate fi urmărită accesând formele digitale ale planurilor istorice, ale planurilor parcelare şi de alinieri, ale regulamentelor pentru construcţii şi sistematizare, multe documente scanate fiind strânse cu pasiune la adresa: https://www.uauim.ro/departamente/itcp/documentatie/.

În prezent, oricine doreşte are acces prin internet la “Planul topografic de Referinţă al României corespunzător scării 1:5000” denumit TopRO5. Acest serviciu, bazat pe seturile de date TopRO5, este pus la dispoziţia celor interesaţi în mod gratuit de către ANCPI. Pot fi accesate temele “Acoperirea terenului“, ”Clădiri”, “Hidrografie”, “Transporturi” şi “Denumiri geografice” [https://geoportal.ancpi.ro/portal/].

Figura 1 – Accesare Aplicaţie TopRO5

Prin generalizare cartografică, din baza de date TopRO5, au fost obţinute seturile de date TopRO50 şi TopRO100, în sistem de proiecţie EPSG 3844, care pot fi descărcate on-line gratuit. Prin urmare, harta topografică a României la scara 1:50000 (737 foi de hartă) şi la scara 1:100000 (202 foi de hartă) poate fi utilizată de administraţia locală, de investitori, de către orice este interesat. Produsele cartografice realizate de Centrul National de Cartografie din cadrul ANCPI au nevoie însă de o actualizare periodică.

Figura 2 – Descărcare foi de hartă / vectori TopRO50 şi TopRO100

Situaţia reală din teren trebuie să aibă corespondenţă digitală în ceea ce se numeşte bancă de date la nivelul administraţiei locale, atât pentru limitele imobilelor, parcelelor şi construcţiilor, cât şi pentru reţelele de utilităţi publice. În conformitate cu Ordinul ANCPI nr. 1523 din 2017, prin care au intrat în vigoare Normele Tehnice pentru realizarea seturilor de date spațiale privind rețelele de utilități publice, posesorii reţelelor tehnico-edilitare de la suprafaţa terenului şi din subteran au obligaţia transmiterii către autorităţile administraţiei judetene şi, de aici către autorităţile locale, a planurilor cadastrale care conţin traseele şi punctele caracteristice ale fiecărui tip de reţea. Prin accesarea aplicaţiei ANCPI Consultare reţele de utilităţi se poate constata o situaţie total nesatisfăcătoare la nivelul întregii ţări. Seturile de date spațiale privind serviciile de utilități publice fac parte încă din anul 2010 din INIS (Infrastructura Națională pentru Informații Spațiale).

Figura 3 – Reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare din municipiul Arad – Geoportal ANCPI [3]

Interoperabilitatea datelor va fi posibilă dacă se vor utiliza clasificările și definițiile obiectelor spațiale, atributele lor esențiale și rolurile de asociere, tipurile de date, domeniile de valori și normele specifice ce se aplică fiecărei categorii individuale de date spațiale. [5] Seturile de date au în vedere serviciile: alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate, alimentare cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităților, iluminatul public, transportul public local de călători.

În conformitate cu Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, ANCPI controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie şi teledetecţie la nivelul întregii ţări şi totodată avizează conţinutul topografic al hărţilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public. [1] Legea nr. 50 din 1991 reglementează autorizarea executării lucrărilor de construcţii în sensul că, autorizaţia de construire sau de desfiinţare constituie actul indispensabil emis de administraţia publică locală, ce permite respectarea prevederilor legale referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor. [2]

O bună parte dintre inginerii geodezi din ţara noastră lucrează în domeniul construcțiilor. Doar cadastrul, prin lucrările sistematice sau sporadice de înregistrare a terenurilor şi construcţiilor în cartea funciară, beneficiază de serviciile mai multor specialişti, care activează fie în sectorul privat, fie în instituţiile care avizează documentaţiile, în OCPI. Dreptul de proprietate asupra noilor construcţii se înscrie în cartea funciară pe baza certificatului de atestare ce confirmă edificarea conform autorizaţiei de construire, fiind obligatoriu procesul verbal de recepţie întocmit de autorităţi la terminarea lucrărilor [6].

Prin ridicările topografice se colectează mărimile geometrice ale poziţiei reale ale unui obiect (construcţie, zonă industrială, traseu). Pe baza ridicării topografice care conţine atât poziţia planimetrică cât şi cea altimetrică a detaliilor are loc fixarea geometrică a poziţiei teoretice a unui obiect. Rezultatul acestei operaţii va fi proiectul construcţiei.

ASPECTE DIN PERSPECTIVĂ EDUCAŢIONALĂ

Topografia, ca obiect de studiu în învăţământul românesc, a fost introdusă cu mai bine de 200 de ani în urmă la şcoala de ingineri hotarnici de la Sfântul Sava. Printre cele mai vechi manuale tipărite în limba română amintim “Trigonometria cu ridicarea de planuri topografice”, carte apărută în anul 1821, autor fiind Gheorghe Lazăr.

Pregătirea profesională a studenţilor la specializările de licenţă: Construcţii civile, industriale şi agricole (CCIA), Căi ferate, drumuri şi poduri (CFDP), Construcții pentru sisteme de alimentări cu apă și canalizări, Amenajări şi construcţii hidrotehnice, include disciplina Topografie în planurile de învăţământ ale acestor specializări. Pe lângă capitolele cunoscute de planimetrie şi altimetrie studenţii primesc cunoştinţe despre trasarea pe teren a elementelor topografice ale proiectelor de construcţii: distanţe, unghiuri orizontale şi verticale, cote, diferenţe de nivel, linii de pantă proiectată, planuri înclinate şi platforme orizontale. Sunt prezentate metodele de trasare în plan şi pe verticală a construcţiilor, trasarea axelor, a punctelor principale şi de detaliu la drumuri, căi ferate şi lucrări de artă. Studenţii la specializarea Măsurători terestre şi cadastru, deci în domeniul geodeziei, capătă la rândul lor informaţii şi cunoştinte din zona construcţiilor şi nici nu s-ar putea altfel. Disciplinele care contribuie cu competenţe şi abilităţi la formarea în această ramură tehnică sunt: Căi de comunicaţie şi lucrări de artă, Construcţii hidrotehnice şi reţele tehnico-edilitare, Curs general de CCIA. Încă din timpul facultăţii sunt utile şi instructive vizitele pe şantiere, la lucrări cu grad de complexitate mare. O astfel de oportunitate s-a ivit recent din partea CNAIR şi a constructorului, pentru studenţii şi cadrele didactice din UTCB, care pot vizita în mod organizat podul suspendat peste Dunăre de la Brăila.

Noi, românii, avem în persoana inginerului Anghel Saligny cel mai bun exemplu pentru spiritul creator, genial, în domeniul construcţiilor. În incinta UTCB din Bulevardul Lacul Tei nr. 122-124, în faţa clădirii proiectate de arhitectul Grigore Ionescu în care funcţionează Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri şi Facultatea de Geodezie, se află bustul din bronz al lui Anghel Saligny, drept recunoştinţă pentru lucrările şi contribuţia adusă de academician la întemeierea ingineriei din România. Podul de la Cernavodă va rămâne un simbol al ingineriei de construcţii. Zona din apropierea oraşului Cernavodă este din punct de vedere topografic una dintre cele mai măsurate din ţara noastră pentru că, lângă Podul “Regele Carol I”, au fost construite noile poduri dunărene, canalul Dunăre - Marea Neagră cu ecluzele sale, centrala nuclearo-elecrică, podurile rutiere şi feroviare peste canal şi derivaţia lui, zona portuară, autostrada A2, parcurile eoliene, amenajările viticole, toate fiind dovada capacităţii de a pune în operă investiţii cu forţe proprii. A venit timpul ca noile generaţii de ingineri constructori să schimbe România prin proiecte mari de investiţii în domeniul construcţiilor: infrastructura de transport, zone comerciale, unităţi de producţie, arene sportive, ansambluri rezidenţiale  etc.

ASPECTE DIN PERSPECTIVA FIG

Dintre domeniile profesionale ale geodeziei, cel care oferă satisfacţii pe măsura investiţiei este topografia aplicată sau măsurătorile geodezice inginereşti în construcţii. Practic, un proiect ajunge din forma digitală proiectată pe calculator să se ridice treptat, inclusiv cu contribuţia topografului. Se petrece fenomenul invers faţă de o ridicare topografică, ce presupune efectuarea de măsurători asupra unor obiecte spaţiale existente pe teren pentru a fi transpuse pe un plan topografic digital. De data aceasta, arhitectul, constructorul, dar şi topograful, pe baza cerinţelor unui beneficiar, rezolvă prin construcţie o problemă de necesitate.

Asa cum a fost amintit în prima parte a articolului, în cadrul Federaţiei Internaţionale a Geodezilor (FIG) există 10 comisii, iar dintre acestea, au legătură mai mare cu domeniul construcţiilor comisia 6 “Măsurători inginereşti” şi comisia 10 “Management şi economia construcţiilor”. [4]

Trăim într-o perioadă de schimbări de paradigmă, lumea noastră devine din ce în ce mai puțin stabilă şi sunt conștientizate limitările planetei noastre. Numărul dezastrelor mari, fie ele naturale sau rezultate din activitatea umană (cutremure, alunecări de teren, consecințe ale schimbărilor climatice (inundaţii, incendii) este în creștere. Condițiile meteorologice severe, împreună cu intervențiile umane neadecvate la suprafața pământului, precum și o concentrare a unui număr mare de locuitori în unele zone urbane, duc la necesitatea unor studii de inginerie înainte, în timpul și după dezastre. 

În cadrul comisiei 6, planul de activităţi pentru perioada 2019-2022, include grupurile de lucru Monitorizarea şi analiza deformaţiilor, Monitorizarea alunecărilor de teren şi UAV (unmanned aerial vehicle) în topografie. Ca şi tehnologie emergentă UAV sau drona a îmbunătățit foarte mult capacitatea, eficiența și oportunităţile din domeniul topografiei. Soluțiile bazate pe UAV rezolvă sarcini inaccesibile omului, integrează senzori, comunicații și software şi sunt implementate din ce în ce mai mult. În ţara noastră sunt utilizate drone pentru o urmări periodic stadiul proiectelor de infrastructură. Este utilă monitorizarea video, însă este nevoie de noi aplicații asociate UAV. Potrivit comisiilor FIG amintite, în domeniul ingineriei civile, reabilitarea este noua regulă, iar durabilitatea în construcții este o cerinţă majoră a investitorilor. Chiar dacă este încă necesară cartografierea 2D în practica actuală, inginerii și arhitecții utilizează modele 3D în toate fazele, de la proiectare, până la construcție și pe tot parcursul fazei de funcționare. Uneori sunt solicitate modele 4D, integrând date din mai multe surse, chiar în timp real. Lumea în care trăim se schimbă de la o zi la alta prin tehnologii şi noi standarde.

ASPECTE REFERITOARE LA LIMBAJUL DE SPECIALITATE

La toate obiectivele mari - clădiri, construcţii industriale, sociale, căi de comunicaţii etc. inginerul geodez este primul specialist venit încă de la începerea şantierului şi este ultimul care îl părăseşte.

Figura 4 - Tematica măsurătorilor geodezice inginerești

Printre măsurătorile geodezice inginereşti, care sunt legate de realizarea obiectivelor menționate, se pot enumera în special cele legate de colectarea informaţiilor referitoare la amplasamentul construcţiei sau instalaţiei, proprietate şi topografie, realizarea planurilor, aplicarea pe teren a proiectului şi la supravegherea construcţiei în timpul execuţiei.

Furnizarea produselor cartografice și a serviciilor sintetizate în figura 4 [9], presupune, pornind de la preciziile ce trebuie să fie asigurate, organizarea desfăşurării măsurătorilor geodezice inginereşti, în concordanţă cu solicitările inginerului constructor. Se efectuează astfel alegerea, fundamentată tehnic şi economic, a metodelor şi instrumentelor de măsurare şi se stabileşte necesarul de personal şi mijloace de transport. De asemenea, se urmărește materializarea sigură a punctelor şi confecţionarea de dispozitive suplimentare pentru aparate şi mărci de vizare.

Realizarea tuturor acestor activități, în corelare cu procesul de edificare a noii construcții, presupune utilizarea unui limbaj tehnic corect, din punctul de vedere al celor două specializări, geodezie și construcții.

Astfel, chiar din etapa de intrare în contact cu un nou proiect de construcții, des utilizați sunt termenii de toleranță și precizie [7]. Legat de aceste cerințe pot fi făcute următoarele precizări:

Toleranţa T este diferenţa dintre o dimensiune maximă admisă X_S şi o dimensiune minimă admisă X_I,

    T = X_S - X_I (1)

rezultând o valoare absolută, fără semn.

Figura 5 - Indici pentru stabilirea preciziilor

Toleranța este exprimată și de relația ce rezultă din figura 2:

T =|D_I| + |D_S|,

în care, D_I, abaterea limită inferioară și D_S, abaterea limită superioară, vor rezulta cu semn, conform relațiilor 2 și 3.

D_S = X_S - X_N                            (2)

D_I = X_I - X_N                        (3)

De cele mai multe ori se tinde spre o reprezentare simetrică a toleranţei, astfel:

|D_S| = |D_I| = D                    (4)

iar:  T = 2D.                                                                           

Abaterea efectivă este dată de relația:

D_Xi = Xi - X_N                            (5)

În cazul construcțiilor, toleranța T include influența tuturor surselor de erori (de execuție, de realizare a unor componente prefabricate și, bineînțeles, pe cele de măsurare). Pornind de la acest fapt, stabilirea toleranței măsurătorilor T_M se face, acceptând o influenţă e (de regulă între 8%, mai des folosită în practică, și 10%) a toleranţei de măsurare, cu relația:                          

.

În continuare, inginerul geodez pe baza T_M determină abaterea standard a măsurătorilor și selectează aparatura necesară și metoda de măsurare.

Spre exemplificare: dacă se consideră toleranța totală T=10 cm, pentru toleranța măsurătorilor (în ipoteza unei influențe de e=8% a acesteia) va trebui avută în vedere T_M =3,9 cm, iar abaterea standard a măsurătorilor va fi, acceptând o probabilitate a distribuției normale de 95%,

Tot în legătură cu domeniul tehnicii de măsurare este importantă utilizarea în cunoștință de cauză a conceptelor: acurateţe și precizie.

Astfel, acurateţea poate fi definită drept o caracterizarea calitativă pentru măsura apropierii de o valoare de referinţă a rezultatelor determinărilor.

Valoarea de referinţă poate fi o materializare sau o convenţie a realităţii, valoare exactă sau  valoare de aşteptat (speranţa matematică).

Precizia se referă la măsura apropierii reciproce a rezultatelor independente ale măsurătorilor la utilizarea multiplă a unei metode de determinare stabilite, în condiţii date.

Deci, când se discută despre gradul de apropiere a rezultatelor din măsurători de realitarea din teren sau despre nivelul de apropiere a rezultatelor aplicării (trasării) pe teren a unei construcții proiectate de cerințele (dimensiunile) proiectului termenul potrivit a fi utilizat este acuratețe.

Atunci când este vorba despre realizarea unor ridicări topografice, având în vedere faptul că acestea se furnizează în format digital, solicitările ar trebui făcute referitor la acuratețea acestora și nu la scara ridicării.

Astfel, dacă se intenționează obținerea unui nivel de detaliere corespunzător scării 1:200 (care are precizie grafică de 20mm ÷ 40mm) se va solicita efectuarea unei ridicări topografice cu acuratețea de 20mm ÷ 40mm. [Precizia grafică a scării planului reprezintă corespondenta pe teren a unei erori de 0,1mm÷0,2mm, comise la reprezentarea detaliilor pe plan.]

Sunt doar câteva aspecte de detaliu care, dacă ar fi avute în vedere, ar putea optimiza relațiile profesionale dintre specialiștii în geodezie și în construcții.

 

ASPECTE REFERITOARE LA BIM

BIM (Building Information Modeling) este un proces inteligent bazat pe modelul 3D, care permite generarea și gestionarea detaliată a reprezentărilor digitale care încorporează caracteristicile fizice și funcționale ale spațiilor dintr-o construcție. Are ca rezultat o abordare inovatoare a unei construcţii ca întreg și gestionarea continuă a unui proiect. [11]

BIM este un proces complex şi nu poate fi definit numai de un anumit instrument software, cum ar fi Revit sau SketchUp. Aceste instrumente software contribuie la procesul BIM, dar ele în sine nu sunt de ajuns.

Implicarea unui topograf la începutul proiectului va face ca BIM să fie eficient. Topograful asigură implicarea în studii de fezabilitate, informații despre locaţie, date geospaţiale. Utilizarea datelor actualizate generează decizii strategice fundamentate. Expertiza topografului poate ajuta la identificarea oricăror erori inițiale privind proiectarea geospațială, care ar afecta termenele de livrare a proiectului înainte ca acesta să progreseze. Prin identificarea unor deficiențe potențiale în etapa de proiectare se pot evita modificări costisitoare, în cazul în care acestea ar fi descoperite mai târziu.

Când vine vorba de procesarea norului de puncte preluat prin scanare laser, cu scopul de a construi modele 3D, topografii pot furniza servicii de calitate superioară prin producerea de modele inteligente care favorizează o înțelegere mai bună a întregului scenariu. [12] În esență, BIM contribuie şi la transformarea modului în care echipele de proiect lucrează împreună la locul de muncă, de la început până la sfârșit.

Oportunitatea de extindere a implicării topografului constă în furnizarea de modele inteligente și posibilitatea de a oferi o înțelegere detaliată a întregii scene cuiva care trebuie să folosească aceste date, fiind nevoie de informații foarte precise.

Datele geospaţiale ale locaţiei pot fi actualizate continuu de către topograf şi atunci când clădirea este în uz, deoarece pot ajuta la localizarea serviciilor în sistemul de coordonate local și se pot face toate actualizările necesare pe măsură ce se produc modificări. [13]

Ȋn multe ţări nu există nici o interacțiune între BIM și inregistrarea proprietăților 3D. Ȋn România nu se face inregistrarea cadastrală 3D, ci numai 2D, chiar dacă o serie de dezvoltatori au şi sisteme BIM aferente centrelor rezidenţiale. Informațiile digitale referitoare la clădiri sunt furnizate de dezvoltatori și utilizate pentru inregistrarea proprietății şi nu mai sunt folosite dupa ce problema a fost rezolvată. De aceea, putem considera că BIM poate oferi valoare adaugată pentru îmbunătățirea procesului de formare, înregistrare și vizualizare a proprietăților imobiliare, inclusiv în România. Totodată ar putea constitui o bază pentru un posibil cadastru 3D. [14]

Specialiştii din domeniul geospaţial trebuie să înceapă să adopte tehnologii precum BIM nu numai pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor zilnice ale proiectului, ci și pentru a genera o înțelegere mai profundă a spațiului de proiectare și construcție.

Bibliografie:

[1] Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare;

[2] Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii;

[3] https://geoportal.ancpi.ro/portal

[4] https://www.fig.net/

[5] Badea, A. C., Badea, G. (2017), Planificare spaţială şi GIS pentru dezvoltare durabilă – sinteze, vol. 1, Editura MATRIX ROM Bucureşti, ISBN vol 1: 978-606-25-0379-6, Capitolele: Concepte 2D, 3D şi analiză GIS, GIS open source, Standarde și geoportaluri de date spațiale;

[6] Badea, G. (2013) – „Cadastru”, Editura Conspress, 2013, ISBN 978-973-100-311-5;

[7] Dragomir, P.I., Docan, D.C., Clinci, T.S. (2015): Bazele măsurătorilor geodezice inginereşti, Editura Conspress;

[8] Coşarcă, C., Dragomir, P.I., Sărăcin, A., Docan, D.C., Clinci, T.S. (2014): Măsurătorilor geodezice ingineresti – Îndrumător pentru lucrări practice și proiect – Editura Conspress;

[9] Möser, M., Müller, G., Schlemmer, H., Werner, H. (Hrsg.): Handbuch Ingenieurgeodäsie, Band: Grundlagen. 3. Auflage, Wichmann Verlag, Heidelberg 2000, ISBN-Nr. 3-87907-293-0;

[10] Witte, B., Schmidt, H. (1995): Vermessungskunde und Grundlagen der Statistik für das Bauwesen. 3. Auflage, Verlag Konrad Wittwer, Stuttgart;

[11] https://businesspartnermagazine.com/

[12] https://geospatial.trimble.com/

[13] https://www.gim-international.com/

[14] Badea, A. C., Badea, G., Vasilca, D., Iliescu-Cremeneanu, A., Badea, D., (2018): BIM, GIS and CAD(astre) under the Current Challenges, https://www.sgem.org/sgemlib/spip.php?article12631

Autori:

prof.univ.dr.ing. Gheorghe BADEA

prof.univ.dr.ing. Petre Iuliu DRAGOMIR

prof.univ.dr.ing. Ana Cornelia BADEA

În această perioadă, când există preocupări pentru realizarea unui cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, devine importantă conştientizarea colaborării dintre specialiştii care activează în aceste domenii şi specialiştii geodezi. Totodată, dorim să evidenţiem importanţa cunoştinţelor interdisciplinare necesare pentru ca această colaborare să funcţioneze corect.

Această parte a articolului se referă la Interferenţele dintre cadastru - topografie - urbanism, iar partea a II-a se va referi la Interferenţele dintre cadastru - topografie - construcţii.

INTRODUCERE

Lumea în care trăim are resurse limitate, ritmul de dezvoltare în toate domeniile de activitate este din ce în ce mai alert şi, dintre resurse, terenul reprezintă pentru omenire o mare problemă. Omul tinde să ocupe orice suprafaţă de teren, să se extindă în zone unde nu a fost prezent niciodată, să construiască şi să schimbe peisajul, să facă orice în numele dezvoltării. Este esențial să existe un echilibru între diferitele interese, uneori conflictuale, în planificarea spațiului și să fie luate în considerare vocile tuturor părților interesate. Urmărirea unei dezvoltări spațiale durabile la nivel de administraţie, de guvernare, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu şi lung, trebuie să constituie preocupări ale profesioniştilor care desfăşoară activităţi ce au o strânsă legătură cu pământul. Şi ţara noastră a intrat în această competiţie a dezvoltării globale, provocările urbane sunt evidente, există dependenţe urban-rural, infrastructura de transport se extinde tot mai mult, există o evoluţie pe zi ce trece şi se caută soluţii în domeniul mai larg al amenajării teritoriului.

Amintim aici şi alte câteva aspecte: terenurile se degradează printr-o exploatare neraţională, poluarea afectează aerul, apa, dar şi pământul, la suprafaţă sau în adâncime, omenirea produce multe, foarte multe deşeuri care trebuie să fie depozitate undeva, condiţiile climatice se schimbă, defrişările şi incendiile distrug suprafeţe semnificative de pădure şi exemplele ar putea continua.

Conform perspectivelor de urbanizare ale Organizaţiei Națiunilor Unite, până în 2050, 68% din populația lumii va locui în zone urbane.

Gestionarea eficientă a acestor zone, cu scopul de a asigura condiții de viață decente, se face prin activitatea de urbanism, iar desfășurarea acestei activiități în condiții optime presupune un suport preliminar privind situația proprietăților și evidențierea modificărilor propuse, informații care sunt oferite de cadastru. Profesiile care contribuie la utilizarea eficientă a terenurilor şi la evidenţa lor, urbanismul şi cadastrul sunt elementele esenţiale pentru autorităţi şi pentru comunităţi. Acestea sunt servicii publice pe care societatea trebuie să se bazeze, să fie funcţionale, moderne, să lucreze cu date digitale şi la care cetăţeanul să aibă acces.

Figura 1 - Sinergia informaţiilor geospaţiale în cadastru - topografie - urbanism - construcţii (adaptat după [1])

ASPECTE ORGANIZATORICE

Activitatea specialiştilor în domeniul cadastrului constituie un serviciu de interes public, organizat și reglementat în baza Legii 7/1996 de ANCPI, care gestionează sistemul integrat de cadastru și carte funciară (SICCF), sistem unitar la nivel național, componentă de bază a infrastructurii economice a societății [2]. Geodezii autorizați realizează atât pentru publicul larg, cât și pentru autoritățile publice, documentaţii cadastrale şi lucrări de specialitate cu un profund impact social. Practicarea unei profesii cu multiple implicații tehnice, economice și juridice se exercită în scopul asigurării pe deplin a dreptului de proprietate al persoanelor fizice și juridice asupra bunurilor imobile. Sistemul de cadastru și publicitate imobiliară are un rol major asupra dezvoltării economice durabile a societății, deoarece buna funcționare a acestuia are impact asupra altor sisteme economice și administrative: sistemul bancar, sistemul fiscal la nivel național și local, registrul agricol, sistemul de subvenții în agricultura, autorizarea în construcții și urbanismul, fondul forestier și gospodărirea apelor, proiectele de investiții publice și private etc.

Exercitarea profesiei este reglementată prin cadrul legal ce defineşte modul de autorizare a persoanelor fizice şi juridice, care pot realiza sau verifica lucrări de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei pe teritoriul României. Calitatea de specialist autorizat se obţine pe baza certificatului de autorizare prin care se dovedeşte competenţa tehnică şi cunoasterea reglementărilor legale în vigoare. Lucrările de specialitate realizate de sectorul privat se avizează şi/sau recepţionează de OCPI sau CNC. Personalul de specialitate din OCPI utilizează documentele tehnice pentru preluarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară e-Terra a datelor şi informaţiilor referitoare la imobile şi proprietari. Executanţii lucrărilor de specialitate îşi asumă răspunderea cu privire la corectitudinea lucrărilor întocmite, conform regulamentelor, instrucţiunilor şi normelor tehnice elaborate de ANCPI. Pe lângă lucrări de cadastru general, specialiştii în măsurători terestre sunt implicaţi în realizarea sistemelor informaţionale specifice domeniilor de activitate (fosta denumire “cadastre de specialitate”, până în 2004).

 

Activitatea profesioniştilor în domeniul urbanismului include acţiuni de organizare a vieții în localităţile urbane şi rurale, planificarea evoluției localităților pe baza strategiilor de dezvoltare, urmărind direcțiile de dezvoltare spațială în acord cu potențialul specific locului și cu aspirațiile locuitorilor. Rolul urbanistului este unul complex, pentru că are de asigurat un echilibru între interesul general şi interesul individual, care poate deveni agresiv, are de controlat modul de extindere a intravilanelor, suprasolicitarea reţelelor de utilităţi publice, infrastructura de transport supusă unui trafic intens şi multe alte probleme [3]. Pregătirea profesională a unui urbanist include noţiuni din domeniile topografiei şi cadastrului ca domenii complementare. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează strategia de dezvoltare teritorială, atribuţiile administraţiei publice centrale, judeţene şi locale, certificatul de urbanism, structura instituţională, documentaţiile PATJ, PUG, PUZ, PUD, avizarea şi aprobarea lor, participarea publicului etc.

 

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) este autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului şi urbanism. Acelaşi minister are în coordonare şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară [4], instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului. ANCPI coordonează şi controlează executarea lucrărilor de cadastru, asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară (cartea funciară), controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie şi teledetecţie, elaborează regulamente şi norme, promovează tehnici, procedee şi metodologii de specialitate, autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul României, asigură executarea şi actualizarea hărţilor oficiale, avizează conţinutul topografic al hărţilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public, pune la dispoziţia autorităţilor publice şi a altor instituţii interesate situaţii statistice de sinteză privind terenurile şi construcţiile.

Documentaţiile de urbanism aprobate de consiliile locale se înaintează către ANCPI în format electronic pentru a fi preluate informaţii în e-Terra [5] şi în geoportalul INSPIRE, precum şi către MDLPA pentru preluarea în Observatorul Teritorial [6]. Aceste aplicaţii informatice, dezvoltate pe tehnologie ESRI, sprijină autorităţile publice şi factorii interesaţi în fundamentarea deciziilor, pentru că se pot realiza analize ale datelor în profil teritorial pe baza unor indicatori din domenii de activitate relevante pentru dezvoltarea teritoriului.

Figura 2 – Aplicaţiile informatice Observator teritorial [5] şi e-Terra [6]

La nivelul administraţiei publice locale, structura organizatorică include direcţii/servicii care pot fi separate sau împreună pentru urbanism şi cadastru. Arhitectul şef are atribuţii de coordonare şi control privind activităţile specifice urbanismului, uneori inclusiv asupra planurilor şi registrelor cadastrale. Orice funcţie publică de execuţie trebuie să fie ocupată prin concurs numai de către profesionişti cu studii adecvate postului. Domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului nu poate contribui la o dezvoltare sustenabilă fără date geospaţiale care să acopere întreaga ţară. Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) [7]  aflat în derulare, finanţat din fonduri publice, permite înregistrarea gratuită a imobilelor dar, nu va rezolva decât o parte din problemele cu care se confruntă primăriile. Se va clarifica regimul juridic al proprietăţilor imobiliare publice şi private şi va exista un inventar complet al lor. Sunt înregistrate în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară 46% din numărul total estimat de imobile din România, 116 UAT-uri au cadastrul general finalizat şi pe 1003 UAT-uri sunt lucrări în derulare. Rolul informaţiilor cadastrale este important inclusiv în ceea ce ar trebui să însemne planificarea urbană în comunele din jurul oraşelor mari. Autorităţile locale au nevoie însă de planul topografic digital, de cartografierea tuturor reţelelor de utilităţi, de un GIS funcţional, cu date actualizate pe măsură ce realitatea din teren se modifică.

 

Pe plan internaţional, organizaţia ce reprezintă interesele profesiei de geodez, încă din anul 1878, este Federaţia Internaţională a Geodezilor (FIG) [8]. Practic, această federaţie a asociaţiilor naţionale din peste 120 de ţări din întreaga lume, acoperă domeniile profesionale ale geodeziei, topografiei, cadastrului, geomaticii şi geo-informaţiilor. Viziunea FIG este de a extinde utilitatea profesiei în beneficiul societӑții, mediului, economiei, întӑrind importanța și relevanța profesiei la nivel global. Sarcina celor care măsoară este să determine forma şi dimensiunile Pământului, să-i cartografieze suprafaţa şi să îl gestioneze într-un mod durabil, fie că vorbim de terenuri, ape, mediu înconjurător sau zone construite.

În cadrul FIG activităţile tehnice se desfăşoară în zece comisii, fiecare cu responsabiliţăti şi planuri de lucru, aprobate de Adunarea Generală în timpul Congresului, pe perioada unui mandat de patru ani.  

Figura 3 – Activităţile specialistului geodez, conform preşedintelui FIG (2019-2023), prof. Rudolf STAIGER [9]

Comisia 8 FIG, Planificarea spaţială şi dezvoltare, este preocupată de conectarea profesioniştilor şi practicienilor din toate domeniile pentru a încuraja o dezvoltare durabilă (ecologic, economic, social), de modalităţile de implementare a politicilor de dezvoltare spaţială, pe baza proceselor participative şi a dialogului dintre părţile interesate şi administraţie. Planificarea spațială este strâns legată de proprietate, deoarece dezvoltările spațiale, planificate sau neplanificate, afectează utilizarea terenului şi pe proprietarii de terenuri. Procesele care afectează drepturile funciare sunt legate de exproprierile pentru cauze de utilitate publică, consolidarea terenurilor, dreptul de preempţiune, piaţa imobiliară. Una dintre provocările actuale este integrarea adecvată a instrumentelor GIS în procesele de planificare și conectarea la sistemul de seturi de date disponibile. Ajutorul pe care îl pot oferi tehnologiile digitale, în ceea ce privește ideile pentru viitor, este esențial pentru propuneri bazate pe gestionarea datelor spațiale, ca paradigmă a regenerării urbane și oportunități pentru dezvoltarea durabilă a zonelor urbane.

Comisia 7 FIG, Cadastru și administrarea terenurilor, are ca scop: mӑsurӑtorile cadastrale, dezvoltarea administrӑrii durabile a terenurilor printr-o infrastructură adecvatӑ în scopul susținerii creșterii economice; aplicarea unor tehnologii inovatoare și avansate în cadastru și administrarea terenurilor; promovarea rolului specialiștilor în cadastru privind problemele pe care le ridicӑ administrarea terenurilor.

Ȋn cadrul acestei comisii activează grupurile de lucru pentru: Formate cadastrale (comparaţii între sistemele cadastrale la nivel mondial), Cadastru 3D (bazat pe nevoile utilizatorilor, cerințele de piață privind terenurile, cadrul legal și posibilitățile tehnice).

 

La nivelul Uniunii Europene a fost înfiinţat în anul 2002 Comitetul Permanent pentru Cadastru (PCC), cu scopul de a reuni instituţii/agenţii din UE, responsabile cu activitatea de cadastru. Europa dezvoltă o societate informaţională, iar cadastrul va fi principala bază de date teritoriale.

 

Referitor la posibilităţilor tehnice existente, trebuie spus că din punct de vedere IT lucrurile au evoluat foarte mult. Există în prezent soluţii software cu versiuni semnificativ îmbunătăţite (de exemplu CityEngine, ArcGIS Urban), care au fost dezvoltate special în acest sens, permiţând integrarea elementelor cadastrale necesare activităţilor de urbanism, proiectarea 3D a scenariilor, aplicarea constrângerilor de urbanism, compararea scenariilor şi consultarea cetăţenilor asupra soluţiilor propuse etc. Aceste aspecte IT moderne este necesar să devină o premisă puternică pentru o digitalizare de succes [10].

 

 

ASPECTE DIN PERSPECTIVĂ EDUCAŢIONALĂ

Conform ESCO (European Skills, Competences, Qualifications and Occupations) [11], care este un proiect/portal al Comisiei Europene ce descrie, identifică și clasifică ocupațiile și abilitățile profesionale relevante pentru piața muncii din UE și pentru educație și formare, două mari domenii ocupaţionale, cunoscute în ţara noastră ca arhitectură/urbanism şi geodezie/topografie, sunt incluse la codul 216 al ISCO-08, având drept sarcini: formularea de concepte şi planuri de proiectare, care armonizează consideraţiile estetice cu cerințele tehnice, funcționale, ecologice și de producție; pregătirea de planuri, hărți, diagrame și modele pentru a comunica concepte de proiectare și alte informații; analiza imaginilor obținute prin satelit, documente și date de sondaj, hărți, înregistrări, rapoarte și statistici; efectuarea de cercetări și analiza cerințelor funcționale, spațiale, comerciale, culturale, de siguranță, de mediu și estetice.

Prin utilizarea ESCO, asemănător cu un dicţionar al ocupaţiilor/abilităţilor profesionale, se pot apela sisteme electronice şi platforme online, care sprijină pe angajatori să găsească persoanele potrivite pentru locurile de muncă vacante dar, şi pe cei care caută un loc de muncă pentru a găsi ceea ce se potriveşte cu abilităţile lor, cunoscut fiind faptul că astăzi oamenii îşi schimbă locul de muncă şi angajatorii mai frecvent decât în trecut.

Dintre subiectele tehnice, inginereşti, pe care un absolvent al specializărilor universitare de licenţă (Proiectare şi planificare urbană, Amenajarea şi planificarea peisajului, Urbanism şi administrarea teritoriului – Facultatea de Urbanism, UAUIM şi Planificare teritorială – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşţi) trebuie să le cunoască, enumerăm pe scurt următoarele [12]:

• Sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară ca infrastructură fundamentală pentru proiectarea, realizarea şi managementul mediului natural și construit și pentru garantarea drepturilor reale imobiliare;
• Conţinutul Planului topografic realizat în format digital şi în format analogic la scară, în sistemul naţional de referinţă, având coordonate plane X, Y în proiecţie stereografică 1970 şi cote în sistem Marea Neagră 1975. Pentru a avea o reprezentare completă a unei suprafeţe topografice cu toate detaliile din teren, inclusiv a reliefului prin curbe de nivel, este necesar să se întocmească un plan topografic de bază. Acesta conţine elementele din teren reprezentate prin semne convenţionale, conform atlaselor în vigoare, în funcţie de scara la care va fi redactat sub formă analogică. Pentru a asigura un conţinut unitar, indiferent de zona reprezentată şi de executantul lucrărilor, se utilizează semne convenţionale, reguli de scriere şi corpuri de literă prevăzute în ”Atlasul de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 şi 1:500” - ediţia 1978, până la elaborarea şi avizarea şi/sau aprobarea unui nou atlas de semne convenţionale. Opiniile multor specialişti converg spre furnizarea de către ANCPI a unor biblioteci de semne convenţionale, în format digital, precum şi a unor şabloane care să permită obţinerea unor produse cartografice omogene. Documentaţiile de urbanism (PUG/PUZ/PUD) se întocmesc pe un suport topografic actualizat, cu aviz tehnic primit de la OCPI, semnat de inspectorul de cadastru, datat şi însoţit de procesul verbal de recepţie;
• Conţinutul Planului cadastral (de bază şi de ansamblu) întocmit pentru a reprezenta toate obiectele spaţiale care se inventariază ȋn cadastru. Planul conține elementele de cadastru în detaliu, necesare la introducerea și actualizarea cadastrului, pentru un sector cadastral, pentru intravilan și pentru ȋntreaga unitate administrativ-teritorială. Sub formă analogică, planul cadastral de bază se redactează la o scară aleasă în funcţie de densitatea detaliilor, scara planurilor din intravilan fiind mai mare decât cea utilizată pentru extravilan. Planul cadastral nu conţine cote, în schimb, limitele imobilelor şi parcelelor reflectă situaţia din teren şi din înscrisurile pe care se bazează dreptul de proprietate, fiind integrate limitele imobilelor înscrise în e-Terra la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;
• Conţinutul Planului de amplasament şi delimitare a imobilului (PAD), unul dintre cele mai importante documente prin care este pusă ȋn evidență ȋn mod legal o situație existentă pe teren, la un moment dat, cu privire la un imobil. PAD este parte componentă a documentaţiilor cadastrale întocmite la cerere, în vederea înscrierii în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară. Se ȋntocmește ȋn conformitate cu prevederile Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară aprobat prin Ordinul 700/2014 al directorului general al ANCPI, cu modificările şi completările ulterioare. Documentațiile cadastrale care conțin acest document sunt de mai multe tipuri: documentaţie pentru prima înscriere, pentru actualizare informații cadastrale, pentru  dezlipire/alipire teren,  pentru înscriere/radiere construcții, pentru realizarea proiectelor şi studiilor din domeniul construcţiilor, urbanismului şi amenajării teritoriului, solicitate de administraţia publică locală pentru emiterea avizelor, certificatelor şi autorizaţiilor legale, precum şi pentru soluţionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietăţilor;
• Cunoaşterea şi utilizarea aplicaţiilor INIS dezvoltate de ANCPI prin care utilizatorii pot căuta, vizualiza, descărca şi utiliza date spaţiale [13]: Imobile e-Terra, TopRO5, TopRO50, TopRO100, Limite administrative, Sectoare cadastrale, Perimetre construite, Reţele utilităţi, Descărcare MNT, Descărcare LAKI orto, Transformare coordonate sau a aplicaţiilor care vin în sprijinul unităţilor administrativ teritoriale: RELUAT, RENNS, RAN;
• Cunoaşterea în ansamblu a cadrului organizatoric al sistemului: ANCPI, OCPI, CNC, al instituțiilor care utilizează date cadastrale, topografice şi cartografice digitale la nivel local şi central;
• Utilizarea de noţiuni specifice cadastrului, termeni de specialitate din legislaţia în vigoare şi din regulamentele şi normele tehnice elaborate de ANCPI;
• Înţelegerea principiilor noilor tehnologii care au schimbat topografia clasică: GNSS, senzori LiDAR, scanare laser, fotogrammetrie digitală, teledetecţie, UAV/UAS, cartografiere mobilă, modelare 3D, baze de date, sisteme CAD, GIS, BIM etc;

 

Părintele urbanismului românesc a fost un inginer. Cincinat Sfinţescu (1887 - 1955) a fost profesor universitar, funcţionar public în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, a condus Direcţia generală a cadastrului şi sistematizării, s-a implicat în elaborarea primei legi a cadastrului din România, a publicat articole în Revista cadastrală, printre care “Urbanismul prin cadastru”, în Monitorul Uniunei Orașelor din România a publicat articolul “Planurile topografice şi cadastrale în urbanism”, a contribuit la elaborarea primului Plan general de sistematizare a Bucureştiului. Cincinat Sfinţescu poate fi un model pentru întreaga sa activitate. A avut o carieră profesională dedicată şcolii şi administraţiei, bazată pe o intensă activitate publicistică şi ştiinţifică, aliniind România la teoria şi practica urbanistică internaţională [14].

 

CĂTRE CE AR TREBUI SĂ NE ÎNDREPTĂM?

Legăturile dintre domeniile amintite sunt mult mai strânse decât am arătat succint în rândurile de mai sus şi implică instituţii, profesionişti din cele două mari domenii, legislaţia în vigoare, sistemul de învăţământ, tradiţiile specifice ţării noastre şi altele.

Pentru ca transformarea digitală să aducă eficacitate la nivelul administraţiei locale, procese transparente, servicii publice online rapide şi de calitate, în conformitate cu cerinţele cetăţenilor, este nevoie de investiţii. Ele sunt necesare pentru: pregătirea specialiştilor la nivelul 6/7 de referinţă, conform cadrului european al calificărilor, pregătirea profesională continuă, utilizarea de instrumente informatice şi programe adecvate, mentenanţa echipamentelor, schimburi de experienţă şi cunoaşterea de bune practici etc.

Este necesar să se schimbe situaţia actuală, deoarece se constată o insuficientă cunoaştere de către cetăţeni a urbanismului, de multe ori chiar  și de către autorităţile locale cu răspundere în domeniu, ca fiind un proces complex prin care se planifică şi se gestionează dezvoltarea unui teritoriu. De asemenea, implicarea cetăţenilor în procesul de înregistrare sistematică a imobilelor în cartea funciară nu se ridică la nivelul aşteptărilor, deşi este spre binele proprietarilor să aibă documente oficiale clare, care garantează dreptul de proprietate.

Cadastrul trebuie privit ca fiind o sursă esenţială pentru analiza dinamicii urbane şi periurbane, cu condiţia să fie finalizat pe teritorii administrative, pentru că este temeinic şi credibil, având un impact semnificativ asupra veniturilor fiscale şi valorilor proprietăţilor imobiliare [15].

În prezent, există o tendinţă globală şi europeană cu privire la necesitatea dezvoltării şi implementării tehnologiilor digitale, inclusiv Internet of Things (IoT), realitatea augmentată (AR), realitatea virtuală (VR), învățarea automată (ML) și Smart City, direcţie pentru care ar trebui să se structureze  un plan de dezvoltare încă de acum şi în România.

Conceptul de oraş inteligent bazat pe Digital Twin ar presupune o platformă care să faciliteze colaborarea între industria geospațială, informații cadastrale, planificare urbană, arhitectură, inginerie, construcții, infrastructură, transport, mediu, date și transformare digitală, administrație locală, servicii guvernamentale și grupuri de cercetare [16].

Bibliografie:

[1] Bydłosz, J., Bieda, A., Parzych, P. (2018) - The Implementation of Spatial Planning Objects in a 3D Cadastral Model, ISPRS Int. J. Geo-Inf. 2018, 7, 153; doi:10.3390/ijgi7040153;

[2] Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare;

[3] Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

[4] https://www.ancpi.ro;

[5] https://eterra3.ancpi.ro/eterra/#/exploration/documentation;

[6] https://ot.mdrap.ro/website/maps/;

[7] https://www.ancpi.ro/pnccf/;

[8] https://www.fig.net/;

[9] Staiger, R. (2019) - Volunteering for the Future, FIG Working Week 2019, Hanoi, Vietnam,

https://www.fig.net/resources/proceedings/fig_proceedings/fig2019/ppt/ps01/PS01_staiger_10214_ppt.pdf;

[10] Badea, A. C., Badea, G. (2017), Planificare spaţială şi GIS pentru dezvoltare durabilă – sinteze, vol. 1, Editura MATRIX ROM Bucureşti, ISBN vol 1: 978-606-25-0379-6, Capitolele: Concepte 2D, 3D şi analiză GIS, GIS open source, Standarde și geoportaluri de date spațiale;

[11] https://ec.europa.eu/esco/portal;

[12] Badea, G. (2013) – „Cadastru”, Editura Conspress, 2013, ISBN 978-973-100-311-5;

[13] http://geoportal.gov.ro;

[14] https://www.sfintescu.ro;

[15] https://www.mdpi.com/2073-445X/10/4/374/pdf;

[16] https://digitwincity.wordpress.com/strategy/;

 

Autori:

Gheorghe BADEA - prof.univ.dr.ing., Departamentul de Topografie şi Cadastru, Facultatea de Geodezie - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti,

Cadru didactic asociat la Facultatea de Urbanism, UAUIM Bucureşti şi la Facultatea de Geografie,  Universitatea Bucureşti

Membru UGR, preşedinte al Comisiei 7, Cadastru şi administrarea teritoriului

Decan al Facultăţii de Geodezie, UTCB

Petre Iuliu DRAGOMIR - prof.univ.dr.ing., Şcoala Doctorală a Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti,

Vicepreşedinte al Uniunii Geodezilor din România,

A fost Director al Departamentului de Topografie şi Cadastru, Prodecan al Facultăţii de Geodezie, Director al Direcţiei de Geodezie şi Cadastru din cadrul ANCPI

Ana-Cornelia BADEA - prof.univ.dr.ing., Departamentul de Topografie şi Cadastru, Facultatea de Geodezie - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Director al Centrului de cercetare “Măsurători Geodezice Inginereşti şi Infrastructuri de Date Spaţiale”

Vicepreşedinte al Uniunii Geodezilor din România,

Membru al ASRO CT 359