Autori: conf. dr. ing. Aurelian Stelian BUDA

             ing. Ionuț Cristian SĂVOIU

ORDINUL Nr. 198 din 28 septembrie 2009 - pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind modul de evi- dență, raportare, calcul și plată a taxei pe activitatea minieră și a redevenței miniere precum și ORDINUL Nr. 158 din 21 iunie 2011 - pentru modificarea și completarea Instrucțiunilor tehnice privind modul de evi- dență, raportare, calcul și plată a taxei pe activitatea minieră și a redevenței miniere, aprobate de președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale con- form Legii minelor Nr. 85 din 18 martie 2003, constituie baza legală care reglementează la nivel național unele aspecte ce țin de modul de gestiune pre- cum și calculul cantităților de resurse minerale.

La Articolul nr. 1 paragraful a) din Ordinului 158 se pre- vede că „rețeaua topografică ce s-a folosit la efectuarea

măsurătorilor împreună cu descrierea topografică a punctelor de stație; planuri de situație trimestriale cu măsurători topografice cu o densitate a punctelor cuprinsă între 20 și 30 m. Măsurătorile vor sta la baza verificărilor făcute de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Planurile topografice de situație afe- rente programelor anuale de exploatare și documen- tațiilor pentru obținerea permiselor de exploatare se prezintă pe suport analogic și digital”.

Este evident faptul că o densitate a punctelor cuprinsă între 20 și 30 de metri în cazul carierelor de piatră, de exemplu, nu este suficient de detaliată încât să modeleze corespunzător suprafața terestră studiată și volumul de resurse minerale aferent acesteia. În majoritatea cazurilor, datorită condițiilor geologice și altor factori minieri, vatra carierei și treptele acesteia au forme improprii, neregulate, forme cărora dacă li se aplică condițiile tehnice din actul normativ și metodele clasice de calcul al volumelor, valorile obținute pot să difere semnificativ de cea reală. Diferențele de canti- tăți de resurse minerale raportate pot conduce implicit la o gestiune care nu respectă principiile unei adminis- trări responsabile, atât din punct de vedere al antre- prenorului care exploatează resursa minerală, cât și din punct de vedere al fiscalității Statului Român.

Spre exemplificare, imaginile alăturate prezintă câteva exploatări la zi de substanțe minerale utile, pentru care aplicarea metodelor topografice clasice de calcul a volumelor poate fi deficitară sau chiar imposibil de aplicat.

Sursa: http://www.coralconstructii.ro/cariera-de-piatra/

 Sursa: http://www.eurostradecompany.ro/cariera-piatra/

Sursa: https://www.gebr-haider.ro/cariera-de-piatra

Tehnologia actuală, consacrată deja, devenită standard pe plan internațional în domeniu, și care poate rezolva mult mai eficient situația prezentată, este sca- narea LiDAR terestră și aeriană.

LiDAR (Light Detection And Ranging) este un sistem activ de măsurare/redare 3D, cu mare precizie a supra- fețelor și a infrastructurii (atât suprafața terenului cât și cele ale clădirilor și interio- rul acestora). Principul de bază al tehnologiei constă în  utilizarea  unui  dispozitiv laser pentru iluminarea obiectelor țintă și a unui senzor de captare a luminii reflectate de acestea. Un sistem LiDAR are 3 componente de bază: scannerul laser, sistemul de poziționare prin sateliți (GNSS) și compo- nenta IMU (Inertial Measurement Unit), pentru înre- gistrarea orientării.

Tehnologia LiDAR are următoarele avantaje: permite măsurarea și redarea cu precizie a morfologiei terenului; permite scanarea/măsurarea unor suprafețe mari de teren, ce ar fi practic imposibil de măsurat prin metode tradiționale; penetrează parțial vegetația (chiar și păduri dense) oferind informații diverse asupra acesteia; facilitează obținerea rapidă a informațiilor pentru realizarea Modelului Digital al Terenului (prin măsurători terestre nu s-ar putea realiza cu o precizie asemănătoare), acestea fiind doar câteva dintre avan- tajele LiDAR.

Scanrea LiDAR se poate utiliza pentru studiul supra- feței terenului, studii miniere, volumetrie, arheologie, construcții, controlul eroziunii solului etc.

Această metodologie la parametrii tehnici ai zilei de azi va permite o modelare aproape de realitate. Artico- lul nr. 1 paragraful a) din Ordinului 158 va necesita o reformulare care să se refere la parametrii tehnici ai scanării laser și precizia pozițională a punctelor care modelează suprafața. În condițiile tehnice de azi se pot obține în exces până la ordinul zecilor de puncte pentru fiecare metru pătrat studiat și precizii centimetrice. Ulterior preluării norului de puncte scanate laser la teren, acestea pot fi reduse prin generalizare în vede- rea unei modelări și unui calcul de volum eficient. Considerăm că la reformularea paragrafului menționat trebuie să fie precizată o densitate de minimum 4 puncte/m și o precizie pozițională și altimetrică relative, de minimum 5 cm indiferent de tehnologia aleasă.

Chiar dacă la acest moment nu există posibilitatea ca fiecare operator economic să aplice această tehnologie, suntem convinși că pe piața de servicii de profil există suficienți furnizori cerificați în domeniu care dis- pun de tehnologie și care pot fi contractați competitiv. De asemeanea, considerăm că la nivelul ANRM poate fi constituit un corp de specialiști care să facă ulterior verificări prin sondaj cu tehnologia adecvată pentru a certifica dacă valorile raportate sunt corecte în vederea întăririi conformării voluntare. Pentru exploatările miniere la zi, respectiv pentru substanțele prevăzute la art. 45 din LEGEA MINELOR, verificarea volumelor exploatate se poate face prin tehnologii de scanare LIDAR.

Mai mult decât atât, în cazul balastierelor, Ordinul

158 din 21 iunie 2011 prevede la art. 1 paragraful 5 următoarele:

„5. Pentru nisipurile și pietrișurile excavate din albiile minore ale cursurilor de apă sau din lacuri, can- titatea totală excavată se stabilește prin însumarea volumelor de nisipuri și pietrișuri exploatate și înscrise în registrul de evidență zilnică.”

Din enunțul de mai sus rezultă faptul că registrul de evidență zilnică, care este ținut de către firma care face exploatarea, este documentul care arată cantitățile exploatate. Considerăm că metoda de evidență poate fi viciată de factori multipli.

Soluții propuse:

1. Pentru cazul exploatării din lacuri, înaintea exploatării prin metode batimetrice se poate contura suprafața de sub apă a Volumele care au fost excavate într-o unitate de timp se pot calcula prin metode batimetrice.
2. Pentru m.u. exploatate din albiile minore ale cursurilor de apă, volumele corecte se pot determina astfel:

• monitorizarea externă a mijloacelor de transport
  • prin instalarea de tehnologie specifică;
    • monitorizarea strictă a perimetrului de exploa- tare;
    • monitorizarea prin metode specifice a cantităților de s.m.u. ce părăsesc incinta minieră respectivă (obli- gativitatea monitorizării tuturor mijloacelor de trans- port care ies cu m.u. din incinta securizată a exploatării miniere - în cazul de față balastieră).

O problemă frecvent întâlnită este cea referitoare la existența balastierelor ilegale.

Aceste balastiere pot fi foarte ușor descoperite prin tehnici de utilizare a dronelor cu rază medie și lungă de acțiune combinate cu preluarea regulată a unor noi imagini satelitare. Și acest departament ar trebui să funcționeze pe lângă ANRM având colaboratori în toate zonele cunoscute ca având potențial de exploatare. Zonele menționate sunt cunoscute la nivel de fiecare compartiment de inspecție teritorială.

Toate cele mai sus menționate pot constitui un punct de pornire pentru a aduce îmbunătățiri la legislația actuală, dacă factorii decizionali vor considera acest demers ca fiind unul benefic.

Autoare: Ana Cornelia Badea

Administraţiile locale au nevoie de servicii bazate pe date digitale cu referinţă spaţială - în special pentru modernizarea infrastructurii de transport, extinderea zonelor construite, protejarea zonelor verzi, dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice, impozitarea corectă a proprietăţilor etc. -  în toate aceste activităţi fiind implicaţi geodezi. Analizele spaţiale şi statisticile efectuate asupra unor zone de interes oferă plusvaloare acestor sinteze, care pot fi utilizate pentru stabilirea de strategii de dezvoltare, management eficient, administrare judicioasă a zonelor construite sau libere.

Astfel, scopul comun al instituţiilor publice şi private din România – cu legătură în domeniul măsurătorilor terestre şi cadastrului - este de a instrui, respectiv angaja, absolvenţi cât mai bine pregătiţi şi de a avea în mod continuu specialişti activi, care să poată rezolva probleme tehnice complexe.

Pentru a contribui la atingerea acestui deziderat se pot identifica mai multe modalităţi de colaborare interinstituţională. Pot afirma că aceste aspecte mă preocupă în mod normal, ca şi cadru didactic, dar cred că se poate face mai mult şi încerc să mă implic pentru a identifica aceste posibilităţi, din perspectiva funcţiei de vicepreşedinte UGR.

Mediul academic din România, care pregăteşte specialiști în domeniul Inginerie geodezică, exclusiv la specializarea “Măsurători Terestre și Cadastru (MTC)” este constituit din 11 instituții de învățământ superior.  Absolvenții acestei specializări au studii bazate pe discipline care ajută la consolidarea fundamentelor cadastrului (partea tehnică, economică şi juridică) - instrumente şi metode de măsurare, topografie, cartografie, sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate, GIS. Totodată, absolvenţii cunosc şi noţiunile juridice de bază, absolvind cursul de instituţii de drept şi legislaţie funciar cadastrală.

Pe lângă pregătirea tehnică de specialitate din facultate, este foarte util ca viitorii specialişti să beneficieze şi de cunoaşterea celor mai noi tehnologii şi soluţii software existente în cadrul firmelor de profil, de aceea este necesar ca mediul privat să se alăture facultăţilor pentru a organiza împreună workshop-uri tehnice. Sunt ȋn acest sens binevenite mai ales parteneriatele de practică ȋn beneficiul studenţilor, multe dintre firme sau persoanele fizice autorizate dorind să acorde astfel sprijin mediului academic. În condiţiile în care numărul studenţilor din domeniul cadastrului a scăzut an de an, pentru a se putea asigura în viitor forţa de muncă specializată, alături de universităţi este bine să se implice şi sectorul privat şi ANCPI, mai ales pentru promovarea acestei profesii şi a importanţei ei pentru societate.

La Facutatea de Geodezie (https://geodezie.utcb.ro/), prezentările interactive organizate în cadrul Centrului de Cercetare “Măsurători Inginereşti şi Infrastructuri de Date Spaţiale” (http://ccmgiids.utcb.ro) s-au bucurat de succes, existând o participare largă din partea studenţilor, aceste activităţi putând fi considerate drept exemple de bună practică în acest sens.

Au dorit ȋn ultimii ani să se implice activ - pentru a contribui la completarea pregătirii tehnice a studenţilor - firme precum ESRI Romania, TOPGEOCART, GISCAD, EKD Software etc. Pe lângă activităţile de tip workshop, la care au fost prezenţi specialişti din mediul privat, au existat şi prelegeri tehnice ale unor personalităţi din domeniu, care au manifestat deschidere pentru a dezvolta, în faţa viitorilor colegi, subiecte de interes: „Coordonare şi realizări în activitatea ANCPI-CNC” (dr.ing. Ileana SPIROIU, director general adjunct ANCPI) sau „Aspecte specifice în activitatea de evaluare” (d-na Anuţa STAN, vicepreşedinte ANEVAR).

Cu siguranţă că multe astfel de activităţi - precum exemplul amintit anterior - au loc în toate centrele universitare care pregătesc specialişti. Trebuie menţionat că, prin aceste activităţi de diseminare - împreună cu studenţii - şi cadrele didactice au ocazia de a afla informaţii despre cele mai noi tehnologii, putând insera ulterior aceste aspecte actuale în cursurile de specialitate, pentru că procesul de învăţare are un caracter de continuitate, mai ales ȋn ceea ce priveşte activitatea profesională.

Din perspectiva învăţării continue, o modalitate de colaborare identificată, care ar putea fi exploatată pentru actualizarea permanentă a cunoştinţelor de specialitate, este posibilitatea de organizare – în cadrul centrelor universitare, dar sub egida unei uniuni profesionale reprezentative la nivel naţional – a unor cursuri de specialitate care să sprijine formarea profesională continuă a celor care activează în domeniu. În acest mod, tehnologiile noi ar putea fi prezentate în mod structurat, succint, precum şi produsele software sau metodele de lucru aferente. Participarea periodică la aceste cursuri nu ar trebui percepută cu reticenţă sau ca o constrângere, ci dimpotrivă, ca o oportunitate plăcută de a discuta în mod organizat, dar liber, asupra unor probleme profesionale, de a afla lucruri actuale şi, de ce nu, de a „rupe ritmul” puţin şi de a socializa cu cei care practică aceeaşi meserie.

O altă modalitate de colaborare ar putea fi cea dintre mediul academic şi ANCPI. Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe al viitorilor specialişti din domeniu poate fi stimulată prin recunoaşterea diferenţiată în cadrul procesului de autorizare a inginerilor absolvenţi, care au şi studii de master în specialitate, faţă de cei care au absolvit numai studiile de licenţă, luând ca exemplu alte ţări în care se aplică această abordare. Este necesar acest lucru deoarece în cadrul studiilor de licenţă sunt transmise, în cadrul curriculei de specialitate, elementele de bază, iar la un masterat de specialitate se aprofundează tehnici şi tehnologii moderne, prin urmare şi nivelul de cunoştinţe al absolvenţilor de pe cele două cicluri de pregătire universitară diferă.

Un subiect de actualitate este ȋnregistrarea proprietăţilor ȋn cartea funciară. Aplicaţia informatică dezvoltată pentru a răspunde serviciilor prestate la nivelul OCPI este e-Terra3. Nu este de ajuns ca studenţii să cunoască aspectele legislative şi specificaţiile tehnice aflate ȋn continuă schimbare, ci şi să aibă acces individual online, ȋn condiţii de siguranţă, la aplicaţia informatică e-Terra3 gestionată de ANCPI, astfel ȋncât, ȋn cadrul orelor de aplicaţii practice să poată experimenta efectiv fluxul de lucru, componentele şi funcţionalităţile aplicaţiei. Există şanse ca această problemă să fie rezolvată ȋn curând. Totodată, activarea unor internship-uri ȋn cadrul OCPI-urilor ar putea constitui o altă formă de ȋmbunătăţire a cunoştinţelor absolvenţilor.

Având ȋn vedere aspectele menţionate se poate concluziona că mediul academic alături de ANCPI, de Uniunea Geodezilor din România şi de firmele din domeniu trebuie să facă eforturi continue de a identifica cele mai bune posibilităţi de colaborare, totul pentru un deziderat comun: specialişti mai bine pregătiţi.

Ana Cornelia BADEA este profesor universitar la Facultatea de Geodezie, Universitatea Tehnică de Construcții din București, deţine atestatul de abilitare în domeniul Inginerie Geodezică din aprilie 2017, fiind directorul Centrului de cercetare “Măsurători Geodezice Inginereşti şi Infrastructuri de Date Spaţiale” – MGIIDS. Este reprezentantul UTCB la FIG (Federaţia Internaţională a Geodezilor), fiind delegat în comisiile 3 (Spatial Information Management), 7 (Cadastre and Land Management), 8 (Spatial Planning and Development). Este vicepreşedinte al Uniunii Geodezilor din Romania şi preşedinte al comitetului editorial al Journal of Geodesy, Cartography and Cadastre. Activează ca membru al ASRO TC 359 şi este implicată în activităţi de evaluare a proiectelor, pentru diferite apeluri naţionale şi internaţionale.