• Home
  • Opinii
  • Considerații privind modul de calcul al substanțelor minerale utile extrase din cariere și balastiere

  Opinii

Considerații privind modul de calcul al substanțelor minerale utile extrase din cariere și balastiere

Autori: conf. dr. ing. Aurelian Stelian BUDA

             ing. Ionuț Cristian SĂVOIU

ORDINUL Nr. 198 din 28 septembrie 2009 - pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind modul de evi- dență, raportare, calcul și plată a taxei pe activitatea minieră și a redevenței miniere precum și ORDINUL Nr. 158 din 21 iunie 2011 - pentru modificarea și completarea Instrucțiunilor tehnice privind modul de evi- dență, raportare, calcul și plată a taxei pe activitatea minieră și a redevenței miniere, aprobate de președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale con- form Legii minelor Nr. 85 din 18 martie 2003, constituie baza legală care reglementează la nivel național unele aspecte ce țin de modul de gestiune pre- cum și calculul cantităților de resurse minerale.

La Articolul nr. 1 paragraful a) din Ordinului 158 se pre- vede că „rețeaua topografică ce s-a folosit la efectuarea

măsurătorilor împreună cu descrierea topografică a punctelor de stație; planuri de situație trimestriale cu măsurători topografice cu o densitate a punctelor cuprinsă între 20 și 30 m. Măsurătorile vor sta la baza verificărilor făcute de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Planurile topografice de situație afe- rente programelor anuale de exploatare și documen- tațiilor pentru obținerea permiselor de exploatare se prezintă pe suport analogic și digital”.

Este evident faptul că o densitate a punctelor cuprinsă între 20 și 30 de metri în cazul carierelor de piatră, de exemplu, nu este suficient de detaliată încât să modeleze corespunzător suprafața terestră studiată și volumul de resurse minerale aferent acesteia. În majoritatea cazurilor, datorită condițiilor geologice și altor factori minieri, vatra carierei și treptele acesteia au forme improprii, neregulate, forme cărora dacă li se aplică condițiile tehnice din actul normativ și metodele clasice de calcul al volumelor, valorile obținute pot să difere semnificativ de cea reală. Diferențele de canti- tăți de resurse minerale raportate pot conduce implicit la o gestiune care nu respectă principiile unei adminis- trări responsabile, atât din punct de vedere al antre- prenorului care exploatează resursa minerală, cât și din punct de vedere al fiscalității Statului Român.

Spre exemplificare, imaginile alăturate prezintă câteva exploatări la zi de substanțe minerale utile, pentru care aplicarea metodelor topografice clasice de calcul a volumelor poate fi deficitară sau chiar imposibil de aplicat.

Sursa: http://www.coralconstructii.ro/cariera-de-piatra/

 Sursa: http://www.eurostradecompany.ro/cariera-piatra/

Sursa: https://www.gebr-haider.ro/cariera-de-piatra

Tehnologia actuală, consacrată deja, devenită standard pe plan internațional în domeniu, și care poate rezolva mult mai eficient situația prezentată, este sca- narea LiDAR terestră și aeriană.

LiDAR (Light Detection And Ranging) este un sistem activ de măsurare/redare 3D, cu mare precizie a supra- fețelor și a infrastructurii (atât suprafața terenului cât și cele ale clădirilor și interio- rul acestora). Principul de bază al tehnologiei constă în  utilizarea  unui  dispozitiv laser pentru iluminarea obiectelor țintă și a unui senzor de captare a luminii reflectate de acestea. Un sistem LiDAR are 3 componente de bază: scannerul laser, sistemul de poziționare prin sateliți (GNSS) și compo- nenta IMU (Inertial Measurement Unit), pentru înre- gistrarea orientării.

Tehnologia LiDAR are următoarele avantaje: permite măsurarea și redarea cu precizie a morfologiei terenului; permite scanarea/măsurarea unor suprafețe mari de teren, ce ar fi practic imposibil de măsurat prin metode tradiționale; penetrează parțial vegetația (chiar și păduri dense) oferind informații diverse asupra acesteia; facilitează obținerea rapidă a informațiilor pentru realizarea Modelului Digital al Terenului (prin măsurători terestre nu s-ar putea realiza cu o precizie asemănătoare), acestea fiind doar câteva dintre avan- tajele LiDAR.

Scanrea LiDAR se poate utiliza pentru studiul supra- feței terenului, studii miniere, volumetrie, arheologie, construcții, controlul eroziunii solului etc.

Această metodologie la parametrii tehnici ai zilei de azi va permite o modelare aproape de realitate. Artico- lul nr. 1 paragraful a) din Ordinului 158 va necesita o reformulare care să se refere la parametrii tehnici ai scanării laser și precizia pozițională a punctelor care modelează suprafața. În condițiile tehnice de azi se pot obține în exces până la ordinul zecilor de puncte pentru fiecare metru pătrat studiat și precizii centimetrice. Ulterior preluării norului de puncte scanate laser la teren, acestea pot fi reduse prin generalizare în vede- rea unei modelări și unui calcul de volum eficient. Considerăm că la reformularea paragrafului menționat trebuie să fie precizată o densitate de minimum 4 puncte/m și o precizie pozițională și altimetrică relative, de minimum 5 cm indiferent de tehnologia aleasă.

Chiar dacă la acest moment nu există posibilitatea ca fiecare operator economic să aplice această tehnologie, suntem convinși că pe piața de servicii de profil există suficienți furnizori cerificați în domeniu care dis- pun de tehnologie și care pot fi contractați competitiv. De asemeanea, considerăm că la nivelul ANRM poate fi constituit un corp de specialiști care să facă ulterior verificări prin sondaj cu tehnologia adecvată pentru a certifica dacă valorile raportate sunt corecte în vederea întăririi conformării voluntare. Pentru exploatările miniere la zi, respectiv pentru substanțele prevăzute la art. 45 din LEGEA MINELOR, verificarea volumelor exploatate se poate face prin tehnologii de scanare LIDAR.

Mai mult decât atât, în cazul balastierelor, Ordinul

158 din 21 iunie 2011 prevede la art. 1 paragraful 5 următoarele:

5. Pentru nisipurile și pietrișurile excavate din albiile minore ale cursurilor de apă sau din lacuri, can- titatea totală excavată se stabilește prin însumarea volumelor de nisipuri și pietrișuri exploatate și înscrise în registrul de evidență zilnică.”

Din enunțul de mai sus rezultă faptul că registrul de evidență zilnică, care este ținut de către firma care face exploatarea, este documentul care arată cantitățile exploatate. Considerăm că metoda de evidență poate fi viciată de factori multipli.

Soluții propuse:

  1. Pentru cazul exploatării din lacuri, înaintea exploatării prin metode batimetrice se poate contura suprafața de sub apă a Volumele care au fost excavate într-o unitate de timp se pot calcula prin metode batimetrice.
  2. Pentru m.u. exploatate din albiile minore ale cursurilor de apă, volumele corecte se pot determina astfel:
  • monitorizarea externă a mijloacelor de transport
    • prin instalarea de tehnologie specifică;
      • monitorizarea strictă a perimetrului de exploa- tare;
      • monitorizarea prin metode specifice a cantităților de s.m.u. ce părăsesc incinta minieră respectivă (obli- gativitatea monitorizării tuturor mijloacelor de trans- port care ies cu m.u. din incinta securizată a exploatării miniere - în cazul de față balastieră).

O problemă frecvent întâlnită este cea referitoare la existența balastierelor ilegale.

Aceste balastiere pot fi foarte ușor descoperite prin tehnici de utilizare a dronelor cu rază medie și lungă de acțiune combinate cu preluarea regulată a unor noi imagini satelitare. Și acest departament ar trebui să funcționeze pe lângă ANRM având colaboratori în toate zonele cunoscute ca având potențial de exploatare. Zonele menționate sunt cunoscute la nivel de fiecare compartiment de inspecție teritorială.

Toate cele mai sus menționate pot constitui un punct de pornire pentru a aduce îmbunătățiri la legislația actuală, dacă factorii decizionali vor considera acest demers ca fiind unul benefic.