Autor: prof. univ. dr. ing. Constantin SĂVULESCU

Dl Săvulescu a fost președintele Uniunii Geodezilor din România în perioada 1996 – 2004, pentru două mandate, fiind acum Președinte onorific. În perioada celor opt ani de mandat al dlui Săvulescu, UGR a participat la lucrările comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților pentru elaborarea Legii cadastrului și publicității imobiliare (Legea 7/1996).

1. Ce este și cu ce se ocupă Centrul Național de Cartografie

Citez de pe website-ul propriu (https://cngcft.ro/index.php/ro/): ”Centrul Național de Cartografie (CNC) este o instituție... în subordinea Agenției Naționale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Are o mulțime de atribuții (https://cngcft.ro/index.php/ro/features/atributii), care de care mai importante și mai pompos formulate, totuși putând fi restrânse la ”întreținerea rețelei geodezice naționale de referință pentru poziționarea spațială și întreținerea hărților oficiale ale teritoriului național”.

2. Ce vrea să achiziționeze CNC

Nu intenționez deocamdată să discut în ce măsură CNC își îndeplinește atribuțiile, deși sunt convins că sunt multe lucruri de îndreptat pe acolo (și prin ANCPI, în primul rând).

Deocamdată vreau să vorbesc despre o procedură de achiziție lansată de CNC în cadrul activităților legate de ”întreținerea hărților oficiale ale teritoriului național”. Este vorba de procedura încărcată pe SEAP sub numărul CN1027269 din 25.12.2020.

Această procedură mi-a atras atenția prin mai multe aspecte care mă determină să cred că este vorba de o afacere ”necurată” care ar trebui cercetată ”la sânge” și blocată.

2.1. Obiectul achiziției este intitulat ”Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri şi asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul București și orașe, municipii și municipii reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș şi Vâlcea)”.

Chiar din denumirea achiziției apare ciudată (suspectă) asocierea ”realizarea de ortofotoplanuri” cu ”asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare”. Sunt două chestiuni total distincte care, în cel mai bun caz, ar fi putut face obiectul a două loturi separate.

2.2. Bugetul disponibil: 43.193.277,31 lei fără TVA, adică peste 8,6 milioane de euro.

2.3. Contract cu un prestator unic (fără împărțire pe loturi).

2.4. Termen de realizare: 36 de luni (anul 2023).

3. Aspectele ”necurate” (în opinia mea)

3.1. Calendarul procedurii

Data anunțului: 25.12.2020 (de Crăciun!). Caietul de sarcini (”Caiet de sarcini Orto”) încărcat la data anunțului nu a fost cel corespunzător obiectului achiziției și vizualizarea sa a fost inhibată la solicitarea autorității contractante.

Data încărcării caietului de sarcini corect: 30.12.2020.

Mai toată lumea (inclusiv șefii din CNC) știe că în perioada sâmbătă 19.12.2020 ... duminică 03.01.2021 (Crăciun și Revelion) majoritatea operatorilor economici au acordat zile libere. Nu știu dacă nu cumva și la CNC s-a întâmplat la fel. Așa stând lucrurile, este clar că documentația de achiziție a putut fi analizată de cei interesați, în cel mai bun caz, începând cu 04 ianuarie 2021.

Termenul de depunere a ofertei: 02.02.2021.

Deci, în realitate, operatorii economici interesați au avut la dispoziție mai puțin de 30 de zile calendaristice pentru analiza specificațiilor din caietul de sarcini (172 de pagini), pentru analiza prevederilor contractuale (peste 140 de articole cu unul sau mai multe alineate acoperind 20 de pagini) și pentru elaborarea ofertelor tehnice și financiare.

Data până la care s-au putut solicita clarificări de către operatorii economici: 13.01.2021 (20 de zile înainte de 02.02.2021.

Timpul scurt acordat pentru elaborarea și depunerea ofertelor ridică suspiciunea rezonabilă că achiziția este dedicată unui operator economic care avea cunoștință de conținutul CS mult înainte de publicarea acestuia.

3.2. Structura serviciilor solicitate

3.2.a. Un singur contract incluzând în principal:

• aerofotografiere și generare ortofotoplan (cod CPV 71355100-2 – servicii de fotogrammetrie),
• aplicații software (cod CPV 72212000-4 – servicii de programare de software de aplicație),
• servicii de instalare hardware (cod CPV 51611100-9 – servicii de instalare hardware)

Diversitatea mare a categoriilor de servicii pe care ar trebui să le acopere un singur ofertant, fără a exista o justificare sustenabilă a contopirii acestora într-un singur contract, ridică suspiciunea rezonabilă că s-a urmărit limitarea drastică a numărului de ofertanți)

3.2.b. Deși serviciile de fotogrammetrie privesc 150 de obiective distincte și practic fără legături de condiționalitate între ele (orașe și municipii însumând o suprafață totală de 4.260,5 km²), acestea nu s-au împărțit pe loturi, deși astfel s-ar fi creat premisele pentru scurtarea timpului de realizare și pentru scăderea costurilor prin încurajarea concurenței.

3.2.c. Serviciile informatice (programare plus livrare și instalare hardware) sunt, de asemenea, independente de serviciile de fotogrammetrie (obiectivul principal al achiziției, justificat prin punctul 2.a din Anexa 1 la HG 294/2015 pentru aprobarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/167731): ”Realizarea de ortofotoplanuri în 320 de unități administrativ-teritoriale din mediul urban”). Este evident că serviciile informatice, dacă chiar sunt necesare, puteau constitui obiectul unui contract distinct, fără ca prin aceasta să fie afectată realizarea ortofotoplanurilor pentru cele 150 de localități.

3.2.d. Relativ la serviciile informatice (grupate în Caietul de sarcini sub denumirea ”Componenta B”), trebuie remarcat și faptul că una dintre funcțiile principale ale aplicației care se cere a fi realizată constă în (punctul 3.1.6.2 din Caietul de sarcini) ”automatizarea procesului de recepție calitativă în proporție de cel puțin 70% din cerințele” de calitate solicitate pentru ”Componenta A” (servicii de fotogrammetrie). Cu alte cuvinte, pe lângă serviciile de fotogrammetrie, prestatorul trebuie să furnizeze autorității contractante și aplicația care să verifice (în proporție de cel puțin 70%) calitatea propriilor servicii! Cum va face asta, este lăsat la latitudinea prestatorului care doar va trebui ”să analizeze în detaliu cerințele tehnice [specifice serviciilor de fotogrammetrie] detaliate în capitolele 2.3 și 2.4, metodologiile și standardele existente la nivel internațional ....”.
În același sens (verificare o face prestatorul( trebuie menționate și lucrările de ”nivelment geometric sau trigonometric” cerute prin caietul de sarcini

3.3. Aspecte tehnice

3.3.1. Conform caietului de sarcini (tabelul 1), densitatea detaliilor planimetrice care trebuie să fie identificabile (vizibile) pe ortofotoplan, exprimată prin GSD (ground sample distance – distanța dintre centrele pixelilor măsurată la nivelul terenului) diferă funcție de categoria localității (capitală, municipiu reședință de județ, municipiu sau oraș). Totuși categoria localităților (municipiu, oraș comună) nu este stabilită funcție de densitatea detaliilor planimetrice, ci pe cu totul alte criterii (numărul de locuitori, venitul pe cap de locuitor, nivelul de industrializare etc.). În mod normal, fiind vorba de localități (orașe) având densități comparabile ale construcțiilor și amenajărilor urbane (artere de circulație, rețele edilitare, spații verzi etc), GSD ar fi trebuit unic (cca 7,5 cm).

3.3.2. Pentru orașul București se cer caracteristice tehnice diferite ce ale celorlalte orașe. Astfel, în afara imaginilor nadirale (având axa de fotografiere verticală), se cer și imagini oblice. Chiar în caietul de sarcini se menționează că ”tehnologia inovatoare” (folosită din 2010!) de preluare a imaginilor oblice este utilă pentru domeniile care necesită vizualizarea fațadelor clădirilor (arhitectură, restaurări și reabilitări, monitorizarea reclamelor, numărarea etajelor etc), ceea ce nu este cazul în înregistrarea cadastrală sistematică și nu ar trebui să intre printre preocupările Centrului Național de Cartografie. Mai mult decât atât, pentru preluarea imaginilor oblice și a celor nadirale pe orașul București se impune utilizarea unei camere din categoria ”maltese cross configuration” (constând dintr-o cameră centrală nadirală plasată între patru camere laterale înclinate). Această configurație este relativ puțin utilizată (a se vedea, de exemplu, P. MEIXNER & F. LEBERL – ”Vertical or Oblique Aerial Photography for Semantic Building Interpretation”, https://www.researchgate.net/publication/285714777_Vertical-or_oblique_imagery_for_semantic_building_interpretation/download), imaginile oblice putând fi obținute și prin alte configurații, mai accesibile. De asemenea, fațadele pot fi reprezentate prin alte tehnologii (scanare laser) aplicate doar la clădirile de interes. Cerința respectivă este de natură să restrângă drastic numărul potențialilor ofertanți și să ridice nejustificat costurile lucrărilor de fotogrammetrie solicitate pentru municipiul București (care acoperă peste 260 de kilometri pătrați).

3.3.3. Pe de altă parte, cerințele tehnice diferite (imagini oblice doar la București, rezoluții diferite funcție de categoria localității) ar fi trebuit să constituie un argument pentru împărțirea achiziției pe loturi și nu încredințarea unui ofertant unic.

4. Aspecte privind cerințele de calificare și criteriul de atribuire

4.1. Capacitatea tehnică și profesională (punctul III.1.3 din Fișa de date).

Ofertantul trebuie să probeze că a executat servicii similare în maxim 5 contracte derulate în ultimii 3 ani

• pentru ”Componenta A” (servicii de fotogrammetrie) - în valoare totală de minim 26.193.277,31 lei fără TVA (circa 3,4 milioane euro),
• pentru ”Componenta B” (servicii informatice) - în valoare totală de minim 17.000.000,00 lei fără TVA (circa 5,2 milioane euro).

Se poate constata că Centrul Național de Cartografie este interesat să cheltuie banii mai mult pe programe și componente hardware (deși are deja o dotare importantă pe ambele categorii) și mai puțin pe ortofotoplan recent, care reprezintă o necesitate stringentă pentru acoperirea cu hartă recentă și modernă a teritoriului național.

De asemenea, de poate deduce că CNC estimează la circa 3,4 milioane euro costul ”componentei B” (servicii informatice), sumă care mi se pare foarte greu de justificat.

4.2. Criteriul de atribuire este ”cel mai bun raport calitate – preț”.

4.2.1. Se acordă 40 de puncte pentru componenta financiară (prețul cel mai scăzut) și 60 de puncte pentru componenta calitativă (tehnică). Importanța acordată factorului calitativ în defavoarea celui economic ar putea fi justificată numai dacă:

4.2.1.a) Natura serviciilor solicitate ar permite o variație semnificativă a calității acestora asociată cu dificultăți tehnice majore de evidențiere a acestor variații în momentul recepției rezultatelor prestării respectivelor servicii. Nu este cazul ortofotoplanului la care verificarea preciziei (poziția, forma, dimensiunile obiectelor reprezentate în imagine) se poate face cu ușurință prin determinări în teren (de altfel solicitate prestatorului) și prin examinare directă. Tot prin examinare directă pot fi constatate și alte aspecte calitative cum ar fi vizibilitatea detaliilor (detalii în umbră, zone acoperite cu nori, zone neclare din cauza ceții, fumului, poluării etc). Constatarea acestora este sarcina comisiei de recepție care are posibilitatea să respingă o livrare neconformă, chiar dacă comisia de evaluare a ofertelor a acordat punctajul maxim pentru componenta tehnică.

4.2.1.b) Acordarea punctajului pentru componenta calitativă (tehnică) s-ar face pe baza unor indicatori judicios aleși și ușor verificabili. Nu este cazul la achiziția în discuție. Toate cele 60 de puncte se acordă pentru propunerea tehnică pe baza unor evaluări subiective.

Citez, de exemplu:

”P2. Propunere tehnică – Perioada de implementare” (a cui implementare?)

” Algoritm de calcul:

1. Durata prevăzută pentru fiecare sub-activitate necesară este corelată cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora – calificativ foarte bine - 7 puncte
2. Durata prevăzută pentru fiecare sub-activitate necesară este corelată parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele estimate pentru desfășurarea acestora – calificativ bine - 3 puncte
3. Durata activităților este în mică măsură potrivită complexității acestora sau succesiunea dintre acestea inclusiv perioada de desfășurare, este stabilită într-un mod foarte puțin adecvat în raport cu logica relației dintre acestea sau durata prevăzută pentru fiecare sub-activitate necesară este corelată în mică măsură cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele estimate pentru desfășurarea acestora – calificativ acceptabil - 1 punct”.

Cum va putea Comisia să constate că durata ”este corelată”, sau ”este corelată parțial”, sau ”este în mică măsură (cât de mică?) potrivită complexității”, sau ”succesiunea ... este stabilită într-un mod foarte puțin adecvat (dacă este doar ”puțin” fără ”foarte”, este bine?)” sau ...?

5. Concluzie

N-am nicio idee dacă mizeria aceasta de ”procedură de achiziție publică” s-a născut din prostie, incompetență sau ticăloșie.

N-am nicio idee care ar fi firma sau grupul de firme care ar putea beneficia de acest contract.

Însă îmi este clar că întreaga ”inginerie” încalcă grosolan atât normele de bun simț în gestionarea banilor publici, cât și principiile impuse prin lege pentru achizițiile publice (legea 98/2016):

”Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoașterea reciprocă;
d) transparența;
e) proporționalitatea;
f) asumarea răspunderii”.

Și dacă avem ”asumarea răspunderii”, atunci cineva ar trebui să răspundă.

Să răspundă nu pe baza a ceea ce am scris eu aici, ci pe concluziile unei analize amănunțite, corecte, profesioniste și nepărtinitoare a tuturor împrejurărilor care au dus către situația descrisă sumar în această postare. Bineînțeles, această analiză nu ar trebui încredințată unei ”comisii” formată din salariații CNC. CNC este în subordinea ANCPI, care este în subordinea Ministerului dezvoltării, care face parte din Guvernul României. Cred că toate aceste instituții aflate ”deasupra” CNC ar trebui să-dovedească o preocupare reală (nu formală: ”s-a avizat, deci suntem acoperiți”) pentru modul în care se dorește cheltuirea a peste opt milioane de euro, bani care – sub o formă sau alta – sunt publici și ar trebui utilizați în beneficiu public, conform destinației lor: înregistrarea cadastrală a tuturor imobilelor de pe teritoriul național.

Sursă articol:
https://consavulescu.wordpress.com/2021/01/17/licitatie‐mamut‐la‐centrul‐national‐de‐cartografie/