Autor: dr. ing. Liviu Constantin ILINCA

Realizarea măsurătorilor terestre reprezintă o provocare în contextul dinamicii actuale de dezvoltare pentru orice companie din domeniul ingineriei civile.

Până nu demult, măsurătorile terestre se executau cu echipamente de tipul teodolitelor și al nivelelor automate. În anii 1991-1993 au apărut în România echipamente noi, de tipul stațiilor totale, care permiteau măsurarea rapidă a distanțelor în teren, iar prin intermediul programelor aflate în memoria echipamentelor, se puteau efectua diverse operațiuni topografice (calcul de coordonate direct în teren, trasări, retrointersecții, etc). Mai târziu, începând cu 1995, topografii din România au început să folosească GPS-urile, pentru determinarea poziției punctelor de interes. În timp, GPS-ul a evoluat, ajungând astăzi o unealtă de bază în domeniul măsurătorilor, fiind folosit la efectuarea măsurătorilor dar deasemenea este utilizat pe mașinile de construcții - de exemplu buldoexcavatoare, autogredere, etc - pentru realizarea cu acuratețe ridicată a lucrărilor de inginerie civilă.

În ultima vreme, a apărut o nouă unealtă pentru realizarea măsurătorilor, unealtă care permite măsurarea suprafețelor cu o acuratețe ridicată și obținerea unor informații vizuale tridimensionale ale zonei de interes. Aceste echipamente se numesc DRONE sau UAV (Unmanned Aerial Vehicle).

Dronele actuale sunt echipamente diverse, variate, care pot fi clasificate, în funcție de soluția aleasă pentru zbor în :

- drone de tip multirotor sau single rotor (elicoptere)

- drone de tip aripă fixă

- drone de tip VTOL (decolare/aterizare verticală, dar zboară precum un avion)

Fig. 1. Dronă de tip multirotor

Fig. 2. Dronă de tip elicopter

Fig. 3. Dronă de tip VTOL

Fig. 4. Dronă de tip aripă fixă

Dronele permit efectuarea de fotografii aeriene ale zonei de interes, iar apoi, utilizând un software specializat, aceste fotografii sunt transformate în ortofotoplan, respectiv în nor de puncte tridimensional al zonei studiate. Din aceste 2 produse primare, tot cu ajutorul unei soluții software specializate, topograful poate apoi realiza diverse produse derivate, precum :

- DSM – modelul digital al suprafetei

- DTM – modelul digital al terenului

- plan de situație vectorial

- curbe de nivel

- plan de situație cu puncte cotate

- calcul de volume pentru diverse zone de interes

Domeniile de aplicabilitate în utilizarea dronelor nu se limitează doar la inginerie civilă. Dronele pot fi utilizate în domeniul agriculturii inteligente, prin utilizarea unor senzori diverși, care permit obținerea informațiilor necesare determinării stresului plantelor, a conținutului de apă în sol, respectiv în plantă, imaginile obținute pot indica diverși dăunători, etc.

De asemenea, o altă modalitate de utilizare a dronelor constă în supravegherea șantierelor de construcții și monitorizarea acestora.

După cum se observă, utilizarea dronelor aduce avantaje mari în domeniul lucrărilor de inginerie civilă.

Fig. 5. Ortofotoplan  - detaliu zonă rezidențială

Fig. 6. Model 3D zonă rezidențială

Fig. 7 – Ortofotoplan – detaliu lucrare de artă

Fig. 8. Model 3D exploatare minieră deschisă

Fig. 9. Model digital al terenului

Fig. 10. Hartă indice NDVI

Fig. 11. Determinarea nivelului de apă în plantă – indice NDWI

Rezultatele prezentate anterior, permit apoi realizarea proiectelor, precum reabilitarea canalelor de irigații sau a căilor de comunicații, cadastrul special sau general pentru zona de interes studiată, etc.

Fig. 12. Profil longitudinal printr-un canal de irigații

Fig. 13. Profil transversal prin canalul de irigații

Fig. 14. Nor de puncte cale ferată

Avantajele utilizării dronelor rezidă din :

- rapiditate în realizarea măsurătorilor

- acuratețe ridicată (de la 2 cm la 10-15 cm, în funcție de tematica lucrării)

- rezultate care redau cu acuratețe relieful și zona studiată

- posibilitatea calculării volumelor cu un grad ridicat de acuratețe

- costurile cu etapa de măsurare/proiectare se reduc considerabil, rezultatele fiind mult mai corecte și mai precise.

În ultima perioadă, pe lângă dronele dedicate fotogrametriei, au apărut și drone care sunt capabile să folosească un dispozitiv de tip lidar, permițând realizarea unui nor de puncte cu o acuratețe foarte ridicată. În combinație cu o camere fotografică, rezultatele obținute constau într-un nor de puncte foarte compact și precis, colorat, care redă foarte fidel conformația terenului, a clădirilor dar și vegetația din zona studiată. Aceste informații, pot fi clasificate pe straturi (teren, drum, clădiri, vegetație joasă, vegetație înaltă, etc), rezultatele obținute putând fi foarte ușor folosite în domenii diverse ale ingineriei civile.

Din păcate, legislația în vigoare, mai ales începând cu 1 Ianuarie 2021, a adus o înăsprire a condițiilor privind realizarea zborurilor pentru lucrările topografice și/sau de inginerie civilă. Astfel, pe lângă îndeplinirea condițiilor existente privind atestarea piloților, care permite realizarea de zboruri la vedere, pentru realizarea de zboruri pe suprafețe mari, dincolo de limita vizibilității dronei, operatorul acesteia trebuie să treacă peste o întreagă birocrație, fiind nevoit să întocmească manual de operațiuni, plan de evaluare a riscurilor, etc, operațiuni care necesită timp, iar în domeniul lucrărilor topografice, timpul nu a fost niciodată prietenul nostru. Să sperăm că autoritățile vor înțelege necesitatea utilizării dronelor și vor arăta o deschidere privind posibilitatea realizării unor asemenea lucrări fără opreliști birocratice.

Despre autor: Absolvent al Facultății de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului în 1995 și al Facultății de Geodezie în anul 2000. Doctor Inginer în
domeniul Ingineriei Civile din anul 2004, cu teza „Utilizarea Sistemelor Informaționale Geografice în Amenajara Bazinelor Hidrografice”.
Experiență în realizarea lucrărilor topografice și a echipamentelor topografice începând cu 1993.

Autor: prof. univ. dr. ing. Constantin SĂVULESCU

Dl Săvulescu a fost președintele Uniunii Geodezilor din România în perioada 1996 – 2004, pentru două mandate, fiind acum Președinte onorific. În perioada celor opt ani de mandat al dlui Săvulescu, UGR a participat la lucrările comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților pentru elaborarea Legii cadastrului și publicității imobiliare (Legea 7/1996).

1. Ce este și cu ce se ocupă Centrul Național de Cartografie

Citez de pe website-ul propriu (https://cngcft.ro/index.php/ro/): ”Centrul Național de Cartografie (CNC) este o instituție... în subordinea Agenției Naționale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Are o mulțime de atribuții (https://cngcft.ro/index.php/ro/features/atributii), care de care mai importante și mai pompos formulate, totuși putând fi restrânse la ”întreținerea rețelei geodezice naționale de referință pentru poziționarea spațială și întreținerea hărților oficiale ale teritoriului național”.

2. Ce vrea să achiziționeze CNC

Nu intenționez deocamdată să discut în ce măsură CNC își îndeplinește atribuțiile, deși sunt convins că sunt multe lucruri de îndreptat pe acolo (și prin ANCPI, în primul rând).

Deocamdată vreau să vorbesc despre o procedură de achiziție lansată de CNC în cadrul activităților legate de ”întreținerea hărților oficiale ale teritoriului național”. Este vorba de procedura încărcată pe SEAP sub numărul CN1027269 din 25.12.2020.

Această procedură mi-a atras atenția prin mai multe aspecte care mă determină să cred că este vorba de o afacere ”necurată” care ar trebui cercetată ”la sânge” și blocată.

2.1. Obiectul achiziției este intitulat ”Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri şi asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul București și orașe, municipii și municipii reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș şi Vâlcea)”.

Chiar din denumirea achiziției apare ciudată (suspectă) asocierea ”realizarea de ortofotoplanuri” cu ”asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare”. Sunt două chestiuni total distincte care, în cel mai bun caz, ar fi putut face obiectul a două loturi separate.

2.2. Bugetul disponibil: 43.193.277,31 lei fără TVA, adică peste 8,6 milioane de euro.

2.3. Contract cu un prestator unic (fără împărțire pe loturi).

2.4. Termen de realizare: 36 de luni (anul 2023).

3. Aspectele ”necurate” (în opinia mea)

3.1. Calendarul procedurii

Data anunțului: 25.12.2020 (de Crăciun!). Caietul de sarcini (”Caiet de sarcini Orto”) încărcat la data anunțului nu a fost cel corespunzător obiectului achiziției și vizualizarea sa a fost inhibată la solicitarea autorității contractante.

Data încărcării caietului de sarcini corect: 30.12.2020.

Mai toată lumea (inclusiv șefii din CNC) știe că în perioada sâmbătă 19.12.2020 ... duminică 03.01.2021 (Crăciun și Revelion) majoritatea operatorilor economici au acordat zile libere. Nu știu dacă nu cumva și la CNC s-a întâmplat la fel. Așa stând lucrurile, este clar că documentația de achiziție a putut fi analizată de cei interesați, în cel mai bun caz, începând cu 04 ianuarie 2021.

Termenul de depunere a ofertei: 02.02.2021.

Deci, în realitate, operatorii economici interesați au avut la dispoziție mai puțin de 30 de zile calendaristice pentru analiza specificațiilor din caietul de sarcini (172 de pagini), pentru analiza prevederilor contractuale (peste 140 de articole cu unul sau mai multe alineate acoperind 20 de pagini) și pentru elaborarea ofertelor tehnice și financiare.

Data până la care s-au putut solicita clarificări de către operatorii economici: 13.01.2021 (20 de zile înainte de 02.02.2021.

Timpul scurt acordat pentru elaborarea și depunerea ofertelor ridică suspiciunea rezonabilă că achiziția este dedicată unui operator economic care avea cunoștință de conținutul CS mult înainte de publicarea acestuia.

3.2. Structura serviciilor solicitate

3.2.a. Un singur contract incluzând în principal:

• aerofotografiere și generare ortofotoplan (cod CPV 71355100-2 – servicii de fotogrammetrie),
• aplicații software (cod CPV 72212000-4 – servicii de programare de software de aplicație),
• servicii de instalare hardware (cod CPV 51611100-9 – servicii de instalare hardware)

Diversitatea mare a categoriilor de servicii pe care ar trebui să le acopere un singur ofertant, fără a exista o justificare sustenabilă a contopirii acestora într-un singur contract, ridică suspiciunea rezonabilă că s-a urmărit limitarea drastică a numărului de ofertanți)

3.2.b. Deși serviciile de fotogrammetrie privesc 150 de obiective distincte și practic fără legături de condiționalitate între ele (orașe și municipii însumând o suprafață totală de 4.260,5 km²), acestea nu s-au împărțit pe loturi, deși astfel s-ar fi creat premisele pentru scurtarea timpului de realizare și pentru scăderea costurilor prin încurajarea concurenței.

3.2.c. Serviciile informatice (programare plus livrare și instalare hardware) sunt, de asemenea, independente de serviciile de fotogrammetrie (obiectivul principal al achiziției, justificat prin punctul 2.a din Anexa 1 la HG 294/2015 pentru aprobarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/167731): ”Realizarea de ortofotoplanuri în 320 de unități administrativ-teritoriale din mediul urban”). Este evident că serviciile informatice, dacă chiar sunt necesare, puteau constitui obiectul unui contract distinct, fără ca prin aceasta să fie afectată realizarea ortofotoplanurilor pentru cele 150 de localități.

3.2.d. Relativ la serviciile informatice (grupate în Caietul de sarcini sub denumirea ”Componenta B”), trebuie remarcat și faptul că una dintre funcțiile principale ale aplicației care se cere a fi realizată constă în (punctul 3.1.6.2 din Caietul de sarcini) ”automatizarea procesului de recepție calitativă în proporție de cel puțin 70% din cerințele” de calitate solicitate pentru ”Componenta A” (servicii de fotogrammetrie). Cu alte cuvinte, pe lângă serviciile de fotogrammetrie, prestatorul trebuie să furnizeze autorității contractante și aplicația care să verifice (în proporție de cel puțin 70%) calitatea propriilor servicii! Cum va face asta, este lăsat la latitudinea prestatorului care doar va trebui ”să analizeze în detaliu cerințele tehnice [specifice serviciilor de fotogrammetrie] detaliate în capitolele 2.3 și 2.4, metodologiile și standardele existente la nivel internațional ....”.
În același sens (verificare o face prestatorul( trebuie menționate și lucrările de ”nivelment geometric sau trigonometric” cerute prin caietul de sarcini

3.3. Aspecte tehnice

3.3.1. Conform caietului de sarcini (tabelul 1), densitatea detaliilor planimetrice care trebuie să fie identificabile (vizibile) pe ortofotoplan, exprimată prin GSD (ground sample distance – distanța dintre centrele pixelilor măsurată la nivelul terenului) diferă funcție de categoria localității (capitală, municipiu reședință de județ, municipiu sau oraș). Totuși categoria localităților (municipiu, oraș comună) nu este stabilită funcție de densitatea detaliilor planimetrice, ci pe cu totul alte criterii (numărul de locuitori, venitul pe cap de locuitor, nivelul de industrializare etc.). În mod normal, fiind vorba de localități (orașe) având densități comparabile ale construcțiilor și amenajărilor urbane (artere de circulație, rețele edilitare, spații verzi etc), GSD ar fi trebuit unic (cca 7,5 cm).

3.3.2. Pentru orașul București se cer caracteristice tehnice diferite ce ale celorlalte orașe. Astfel, în afara imaginilor nadirale (având axa de fotografiere verticală), se cer și imagini oblice. Chiar în caietul de sarcini se menționează că ”tehnologia inovatoare” (folosită din 2010!) de preluare a imaginilor oblice este utilă pentru domeniile care necesită vizualizarea fațadelor clădirilor (arhitectură, restaurări și reabilitări, monitorizarea reclamelor, numărarea etajelor etc), ceea ce nu este cazul în înregistrarea cadastrală sistematică și nu ar trebui să intre printre preocupările Centrului Național de Cartografie. Mai mult decât atât, pentru preluarea imaginilor oblice și a celor nadirale pe orașul București se impune utilizarea unei camere din categoria ”maltese cross configuration” (constând dintr-o cameră centrală nadirală plasată între patru camere laterale înclinate). Această configurație este relativ puțin utilizată (a se vedea, de exemplu, P. MEIXNER & F. LEBERL – ”Vertical or Oblique Aerial Photography for Semantic Building Interpretation”, https://www.researchgate.net/publication/285714777_Vertical-or_oblique_imagery_for_semantic_building_interpretation/download), imaginile oblice putând fi obținute și prin alte configurații, mai accesibile. De asemenea, fațadele pot fi reprezentate prin alte tehnologii (scanare laser) aplicate doar la clădirile de interes. Cerința respectivă este de natură să restrângă drastic numărul potențialilor ofertanți și să ridice nejustificat costurile lucrărilor de fotogrammetrie solicitate pentru municipiul București (care acoperă peste 260 de kilometri pătrați).

3.3.3. Pe de altă parte, cerințele tehnice diferite (imagini oblice doar la București, rezoluții diferite funcție de categoria localității) ar fi trebuit să constituie un argument pentru împărțirea achiziției pe loturi și nu încredințarea unui ofertant unic.

4. Aspecte privind cerințele de calificare și criteriul de atribuire

4.1. Capacitatea tehnică și profesională (punctul III.1.3 din Fișa de date).

Ofertantul trebuie să probeze că a executat servicii similare în maxim 5 contracte derulate în ultimii 3 ani

• pentru ”Componenta A” (servicii de fotogrammetrie) - în valoare totală de minim 26.193.277,31 lei fără TVA (circa 3,4 milioane euro),
• pentru ”Componenta B” (servicii informatice) - în valoare totală de minim 17.000.000,00 lei fără TVA (circa 5,2 milioane euro).

Se poate constata că Centrul Național de Cartografie este interesat să cheltuie banii mai mult pe programe și componente hardware (deși are deja o dotare importantă pe ambele categorii) și mai puțin pe ortofotoplan recent, care reprezintă o necesitate stringentă pentru acoperirea cu hartă recentă și modernă a teritoriului național.

De asemenea, de poate deduce că CNC estimează la circa 3,4 milioane euro costul ”componentei B” (servicii informatice), sumă care mi se pare foarte greu de justificat.

4.2. Criteriul de atribuire este ”cel mai bun raport calitate – preț”.

4.2.1. Se acordă 40 de puncte pentru componenta financiară (prețul cel mai scăzut) și 60 de puncte pentru componenta calitativă (tehnică). Importanța acordată factorului calitativ în defavoarea celui economic ar putea fi justificată numai dacă:

4.2.1.a) Natura serviciilor solicitate ar permite o variație semnificativă a calității acestora asociată cu dificultăți tehnice majore de evidențiere a acestor variații în momentul recepției rezultatelor prestării respectivelor servicii. Nu este cazul ortofotoplanului la care verificarea preciziei (poziția, forma, dimensiunile obiectelor reprezentate în imagine) se poate face cu ușurință prin determinări în teren (de altfel solicitate prestatorului) și prin examinare directă. Tot prin examinare directă pot fi constatate și alte aspecte calitative cum ar fi vizibilitatea detaliilor (detalii în umbră, zone acoperite cu nori, zone neclare din cauza ceții, fumului, poluării etc). Constatarea acestora este sarcina comisiei de recepție care are posibilitatea să respingă o livrare neconformă, chiar dacă comisia de evaluare a ofertelor a acordat punctajul maxim pentru componenta tehnică.

4.2.1.b) Acordarea punctajului pentru componenta calitativă (tehnică) s-ar face pe baza unor indicatori judicios aleși și ușor verificabili. Nu este cazul la achiziția în discuție. Toate cele 60 de puncte se acordă pentru propunerea tehnică pe baza unor evaluări subiective.

Citez, de exemplu:

”P2. Propunere tehnică – Perioada de implementare” (a cui implementare?)

” Algoritm de calcul:

1. Durata prevăzută pentru fiecare sub-activitate necesară este corelată cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora – calificativ foarte bine - 7 puncte
2. Durata prevăzută pentru fiecare sub-activitate necesară este corelată parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele estimate pentru desfășurarea acestora – calificativ bine - 3 puncte
3. Durata activităților este în mică măsură potrivită complexității acestora sau succesiunea dintre acestea inclusiv perioada de desfășurare, este stabilită într-un mod foarte puțin adecvat în raport cu logica relației dintre acestea sau durata prevăzută pentru fiecare sub-activitate necesară este corelată în mică măsură cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele estimate pentru desfășurarea acestora – calificativ acceptabil - 1 punct”.

Cum va putea Comisia să constate că durata ”este corelată”, sau ”este corelată parțial”, sau ”este în mică măsură (cât de mică?) potrivită complexității”, sau ”succesiunea ... este stabilită într-un mod foarte puțin adecvat (dacă este doar ”puțin” fără ”foarte”, este bine?)” sau ...?

5. Concluzie

N-am nicio idee dacă mizeria aceasta de ”procedură de achiziție publică” s-a născut din prostie, incompetență sau ticăloșie.

N-am nicio idee care ar fi firma sau grupul de firme care ar putea beneficia de acest contract.

Însă îmi este clar că întreaga ”inginerie” încalcă grosolan atât normele de bun simț în gestionarea banilor publici, cât și principiile impuse prin lege pentru achizițiile publice (legea 98/2016):

”Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoașterea reciprocă;
d) transparența;
e) proporționalitatea;
f) asumarea răspunderii”.

Și dacă avem ”asumarea răspunderii”, atunci cineva ar trebui să răspundă.

Să răspundă nu pe baza a ceea ce am scris eu aici, ci pe concluziile unei analize amănunțite, corecte, profesioniste și nepărtinitoare a tuturor împrejurărilor care au dus către situația descrisă sumar în această postare. Bineînțeles, această analiză nu ar trebui încredințată unei ”comisii” formată din salariații CNC. CNC este în subordinea ANCPI, care este în subordinea Ministerului dezvoltării, care face parte din Guvernul României. Cred că toate aceste instituții aflate ”deasupra” CNC ar trebui să-dovedească o preocupare reală (nu formală: ”s-a avizat, deci suntem acoperiți”) pentru modul în care se dorește cheltuirea a peste opt milioane de euro, bani care – sub o formă sau alta – sunt publici și ar trebui utilizați în beneficiu public, conform destinației lor: înregistrarea cadastrală a tuturor imobilelor de pe teritoriul național.

Sursă articol:
https://consavulescu.wordpress.com/2021/01/17/licitatie‐mamut‐la‐centrul‐national‐de‐cartografie/