Haideti sa construim impreuna

  Opinii

Uniunea Geodezilor din România la finele lui 2020, anul unui nou început

Autor:
Ionuț SĂVOIU, Președinte UGR

Uniunea Geodezilor din România este forumul în care soluțiile profesioniștilor noștri la provocările prezente din domeniile în care activează vor putea fi mai bine prezentate și ascultate spre beneficiul întregii societăți românești.

Promovarea unor standarde profesionale adaptate transformărilor erei digitale asupra rolului sau modului nostru de lucru, stabilirea unor mecanisme acceptate de formare continuă și aplicarea codului de conduită vor fi subiecte esențiale de luat în discuție în acest forum și am dori ca la dezbateri să participe activ toți membrii comunității profesionale, indiferent că își desfășoară activitatea în sectorul privat, în învâțământ sau în administrație. Recunoașterea importanței sociale și economice a profesiei noastre va fi astfel o consecință a acțiunilor noastre.

Se încheie anul 2020, și privim cu încredere spre 2021 în care sperăm ca  umanitatea să depășească în primul rând criza sanitară iar comunitatea noastră profesională, atât de greu încercată, să găsească răspunsuri și rezolvări la problemele care ne frământă, soluții cu efecte pozitive pentru toate generațiile și categoriile de specialiști.

”Aș vrea să remarc în mod deosebit faptul că în anul 2020 numarul de filiale active și numărul de membri ai UGR au crescut cu peste 30% față de 2019, iar tendința de afiliere și de înscriere a noi membri continuă. În ciuda dificultăților de comunicare și a restricțiilor privind organizarea întâlinirilor față în față vreau să apreciez pozitiv faptul că anul acestă am reușit reluarea dialogului instituțional fructuos cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și permanentizarea acestuia. Acest lucru a fost agreat chiar în prima săptămâna a acestui an și de comun acord a fost stabilit ca în ultima joi a fiecărei luni să aibă loc o întâlnire între reprezentanții Uniunii noastre și ANCPI. A fost constituit un Grup de consultare format din membri Biroului executiv, repezentați ai celor 10 Comisii de Specialitate ale UGR și reprezentanți ai filialelor”, a precizat dl Ionuț Săvoiu – președintele UGR.

În cursul anului, în acest cadru, Uniunea Geodezilor din România a susținut discuții și dezbateri cu autoritățile domeniului pe mai multe planuri de dezvoltarea a dialogului instituțional și anume: reglementarea profesiei și a activităților profesionale, dezvoltarea sistemului informatic al ANCPI, digitalizarea activității de înscriere la cerere, definirea de noi produse și servicii, derularea Programului național de cadastru și carte funciară și a Programului Operațional Regional axa 11, actualizarea regulamentului de autorizare și codul de conduită.

Întâlnirea  ANCPI – UGR din februarie 2020

Dialogul instituțional între UGR și ANCPI s-a concretizat în modificări importante aduse Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară precum reintroducerea referatului de completare, digitalizarea și simplificarea condițiilor pentru cazurile în care este necesară obținerea procesului verbal de vecinătate.

Urmare a conlucrării dintre specialiștii UGR si ANCPI au fost aduse modificări și Regulamentului privind realizarea, verificarea și recepția lucrărilor sistematice de cadastru și înscrierea din oficiu a imobilelor în cartea funciară. Astfel, am reușit împreună să corectăm unele condiții tehnico-economice în care se contractactează acest tip de servicii. Au fost introduse livrări intermediare care au rolul să îmbunătățesca fluxul de numerar pe perioada de execuție a contractelor și a fost eliminată condiția de reducere impredictibilă și semnificativă a valorii contractului la finalul acestuia. Aceste modificări dublate de creșterea semnificativă a valorii estimate a contractelor în unele cazuri au avut rolul să stimuleze participarea competitivă a societăților prestatoare din domeniu la procedurile de achiziții publice de contractare a serviciilor de realizarea cadastrului și înregistrării sistematice la nivel de UAT. Din păcate nu a fost gasită încă soluția prin care aceste măsuri să aibă efect și pentru contractele aflate în curs de execuție iar schimbarea modului de calcul a valorii estimate a contractelor nu a modificat radical situația participării în UAT-urile cu o suprafață mai mică.

În contextul perioadei stării de urgență am inițiat dialoguri la nivelul Primului Ministru, al Ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și cu reprezentanții Autorității de Management a Programului Operațional Regional. În cadrul acestor runde de discuții am semnalat impactului economic negativ al restricțiilor impuse de starea de urgență asupra derulării Programului Operațional Regional Axa 11, a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, implicit asupra sectorului privat din domeniu și a specialiștilor implicați. Am facut propuneri care să sprijine continuarea activităților,  diminuarea riscurilor de îmbolnăvire și includerea sectorului nostru de activitate în cele afectate de măsurile impuse în situația actuală.

Am urmărit să implicăm membri din teritoriu atunci când am fost solicitați de ANCPI în diverse consultări publice lansate cu ocazia elaborării unor propuneri de modificare a Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare sau în cazul modificării Regulamentului privind autorizarea şi recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei pe teritoriul României.

O altă preocupare în activitatea uniunii a fost să contribuim activ la activitatea de fundamentare a noului cod al construcțiilor, amenajării teritoriului și urbanismului. În acest cadru am ținut să evidențiem rolulul profesioniștilor noștri în realizarea componentei de achiziție de date geospațiale și modelare tridimensională în domeniile Smart city și Building information model(BIM) precum și contribuția noastră la reglementarea corectă a acestora activități profesionale. Am semnalat reprezentanților Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației asupra nevoii de modernizare, corelare și perfecționare a cadrului normativ care vizează activitatea profesionistului geodez. Am exprimat poziții similare și către autorități din alte domenii care se bazeză și pe activitatea noastră profesională precum resursele minerale, utilități, mediu, ape și păduri.

În 2020, an de pregătire a noului ciclu de finanțare europeană, UGR a semnalat că profesioniștii noștri sunt deosebit de preocupați de proiectele care sprijină activitățile noastre. Definirea unor axe de finanțare sau a unor proiecte majore  cu impact pozitiv asupra actvității noastre este esențială. Vizăm dezvoltarea competitivității prin stimularea inovării, cerecetării și creștrea oportunităților pe piața serviciilor din domeniul nostru.

 

Toate acțiunile întreprinse de către reprezentanții UGR au fost reflectate pe site-ul oficial al acesteia, www.ugr.ro, dar și pe pagina de facebook. Am dorit astfel informarea permanentă a profesioniștilor din domeniu prin crearea unei platforme de comunicare, atât cu membrii unuinii, cât și pentru alți colegi de exercitare a profesiei care nu au aderat la uniune. UGR apreciază aportul tuturor profesioniștilor din domeniu în identificarea subiectelor de interes pentru întreaga noastră comunitate.

”Rămânem determinați să continuăm misiunea de promovare în plan legislativ a Legii de reglementare a profesiei și înființarea Colegiului geodezilor. Pentru a fi cât mai convingători în demersul nostru, dorim ca anul viitor să avem șansa inițierii și susținerii unei campanii de informare și dezbatere publică privind proiectul legii aflat în dezbatere și revizuire în ultimul deceniu. Dorim să comunicăm și să informăm mai bine asupra beneficiilor adoptării legii profesiei pentru societate și specialiștii domeniului. Vom implica în demersul nostru atât membri Uniunii dar și mai mulți alți profesioniști pentru că fiecare opinie contează pentru noi. Considerăm că modificarea Regulamentului privind autorizarea şi recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei pe teritoriul României este o etapă necesară de aducere la zi a cadrului normativ actual pe baza experienței acumulate până în prezent în plan național și european dar și o excelentă oportunitate pentru pregătirea cadrului de reglementare actual pentru momentul apariției viitoarei legi a profesiei”, a mai menționat dl Ionuț Săvoiu.

Doi dintre vicepreședinții Uniunii noastre, dna Ana-Cornelia Badea și dl Tudor Sălăgean, reprezentând latura academică a profesiei noastre, au dorit să transmită câteva gânduri de sfărșit de an, atât colegilor din mediul universitar, cât și tuturor celorlalți colegi de profesie:

„În 2020 am încercat să existe o mai mare colaborare între membrii UGR care activează în universităţi, inclusiv prin formularea unor puncte de vedere comune. Totodată au continuat demersurile către ANCPI pentru a oferi posibilitatea studenţilor noşti de a se instrui efectiv în eTerra, mai ales în contextul actual, deziderat care sperăm să se materializeze. Pentru 2021 dorim să existe mai multe iniţiative de colaborare între universităţi, pe mai multe paliere, inclusiv de cercetare. Anul 2021 să reuşească să completeze tot ceea ce ne-a lipsit în acest an!” – dna Ana-Cornelia Badea, vicepreședinte UGR.

”Anul 2020 a fost un an plin de încercări cu care ne-am confruntat la nivel global, însă am convingerea ca toate acestea ne-au făcut mai solidari, mai uniți și nu în ultimul rând mai puternici! Din inima Ardealului vă doresc ca 2021 să vă găsească sănătoși, cu zâmbetul pe buze și încrezători ca împreună vom realiza și mai multe!” – dl Tudor Sălăgean, vicepreședinte UGR.

Anul acesta, din motive lesne de înțeles am fost nevoiți să anulăm evenimentul anual al UGR care ar fi trebuit să se desfășoare la Timișoara, dar am ținut să fim alături de fiecare geodez prin toate acțiunile pe care le-am întreprins.

 În incheiere vă dorim un sfârșit de an cu bucurie în suflet și speranță că vom avea șansa să ne revedem în 2021 la Brașov și în 2022 la Timișoara, pentru a sărbători acolo următoarele ediții ale Săptămânii Geodeziei Românești.

Sfintele sărbatori de iarnă să vă găsesca întâi de toate sănătoși, aproape de familii și cei dragi!

Sărbători fericite!

Echipa de conducere a Uniunii Geodezilor din România

Datele geospaţiale - baza necesară pentru realizarea Smart City/Digital Twin

Autoare:

Prof.univ.dr.ing. Ana-Cornelia Badea, Vicepreşedinte al Uniunii Geodezilor din România, Membru al ASRO CT 359

În prezent, în  Bucureşti, o zonă de maxim interes pe care administraţia centrală şi locală ar trebui să o reconsidere cu siguranţă, în mod fundamental, o reprezintă în primă fază investiţiile pentru achiziţia datelor geospaţiale (folosind tehnologii diverse) şi pentru modelarea 3D a acestora (inclusiv iniţierea realizării cadastrului 3D). Dezvoltarea orașelor inteligente este un concept important pentru gestionarea problemelor de sustenabilitate urbană, folosind senzorii și tehnologiile IoT, AI, ML, tehnicile de analiză avansată a datelor ca instrumente. Scopul este de a face lucrurile să funcţioneze mai bine, iar, treptat, deciziile la nivelul oraşului să aibă un impact mai mare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor. Aceste abordări au luat amploare la nivel internaţional, în special pentru oraşele mari, existând exemple în acest sens (https://cityzenith.com/customers/amaravati-smart-city), (https://www.nrf.gov.sg/programmes/virtual-singapore/video-gallery)

Cu doi ani în urmă, Facultatea de Geodezie (UTCB) împreună cu Uniunea Geodezilor din România, Asociaţia Patronală din Cadastru, Geodezie si Cartografie, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Comisiile 5, 6, 10 ale FIG (Federaţia Internaţională a Geodezilor) a organizat simpozionul internaţional “Geodesy for Smart Cities”, care s-a bucurat de participarea multor specialişti din domeniu, din mediul academic şi din domeniul privat, dar şi a multor studenţi (https://www.2018.geoprevi.ro/). De atunci, tehnologia a evoluat şi, la nivel internaţional, au fost implementate din ce în ce mai mult abordări noi, precum conceptul Digital Twin pentru oraşe inteligente.

Se poate pleca de la afirmaţia că “tehnologia Digital Twin poate face oraşele inteligente mai inteligente”  [10], făcând astfel trecerea de la orașe inteligente la orașe receptive. În domeniul orașelor inteligente, Digital Twin, sau replica digitală, este modelul virtual al oraşului creat ca replică a lumii fizice, fiind un instrument indispensabil pentru a analiza pulsul orașului în timp real, pe baza surselor de date organizate pe straturi, pentru clădiri, infrastructura urbană, utilități, afaceri, circulația persoanelor și vehiculelor. Un astfel de model virtual uriaş evident că trebuie să fie de încredere, din perspectiva datelor geospaţiale care îl compun, aceste date fiind furnizate de cadastru, de sistemele informaţionale specifice domeniilor de activitate, de proiectele de construcţii etc.

Cazurile cheie de utilizare, care pot fi rezolvate pe baza Digital Twin, includ simularea evacuărilor sau relocărilor umane de urgență, modelarea riscurilor de inundații, proiectarea inteligentă a clădirilor și gestionarea energiei, modelarea și simularea traficului rutier, monitorizarea și predicția calității aerului, modelarea infrastructurii verzi, analiza amenințărilor cibernetice, infracţionalitatea, dezvoltarea afacerilor etc.

Cadastrul 2D, prin înregistrarea imobilelor în cartea funciară, furnizează atât date geospaţiale de încredere, cât şi informaţii complexe, inclusiv juridice, referitoare la proprietăţile în cauză. Toate aceste informaţii sunt în prezent gestionate în România de sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, folosind aplicaţia e-Terra, pe structură GIS. Şi de aici rezultă importanţa integrării acestor informaţii GIS cu ceea ce numim proiecte BIM (modelarea informațiilor despre construcţii), cu scopul de a gestiona informaţia şi a lua decizii în mod integrat. Evident că unul din deziderate rămâne implementarea cadastrului 3D (care va fi tot o activitate a ANCPI), în special în zonele urbane unde situaţia complexă necesită o astfel de abordare. Informațiile digitale referitoare la construcţii sunt furnizate de dezvoltatori și utilizate pentru înregistrarea proprietății. Documentaţia tehnică de construcție este obligatorie, dar informațiile digitale aferente acesteia, utilizate în procesul de înregistrare a proprietății nu mai sunt folosite după ce problema a fost rezolvată. De aceea, se poate considera că BIM poate oferi valoare adaugată pentru îmbunătățirea procesului de formare, înregistrare și vizualizare a proprietăților imobiliare. Totodată, ar putea constitui o bază pentru un posibil sistem cadastral 3D. Practic, pentru un condominiu nou există următoarea situaţie: iniţial există informații 3D din documentaţia de proiect şi o calitate geometrică superioară a acestora, aferentă planurilor de construcție, dar aceste informaţii sunt utilizate doar ca date iniţiale pentru individualizarea geometrică 2D pe planul cadastral și pentru introducerea datelor atribut necesare în cartea funciară. De aici rezidă şi importanţa înregistrărilor 3D în cadastru, construirea BIM, precum şi analiza posibilităţilor de integrare a acestora.

În construcţii există tendinţa ca din ce în ce mai multe proiecte să fie realizate folosind tehnologia BIM.  Practic, folosind BIM se optimizează costurile și timpul alocat pe perioada proiectării și edificării construcției. Este necesar să se realizeze modele 3D detaliate ale elementelor din lumea reală, având în vedere şi informaţiile despre producător și materialele folosite. Informațiile BIM au fost inițial create pentru a fi utilizate la obţinerea aprobărilor, stabilirea costurilor și procesul de construcţie, dar managementul complex oferit de BIM a condus la utilizarea acestor informaţii inclusiv pentru întreţinerea construcţiilor.

În prezent, majoritatea organizațiilor care livrează proiecte BIM sau primesc documente BIM ca parte a rezultatelor proiectului, au convingerea că pot fi obținute beneficii în timpul întreținerii și funcționării construcţiilor printr-o combinație de date BIM și GIS. Utilizarea mixtă a informaţiilor BIM şi GIS oferă următoarele avantaje: proiectanților să planifice și să creeze în contextul geospaţial existent, inginerilor să ia în considerare mediul și contextul în timpul analizei, iar personalului din construcții să planifice logistica șantierului și impactul asupra zonelor înconjurătoare.

Aspecte comparative BIM – GIS (adaptare după [8])

Avantajele utilizării integrate BIM-GIS cu scopul de a crea baza pentru “Digital Twin”şi “Smart City” se află într-o zonă interdisciplinară definită de domeniul construcţii, de domeniul arhitecturii, al planificării urbane şi cel al geodeziei. Astfel, dacă există acces la informații detaliate despre construcţii ca BIM, prin folosirea un context geospațial GIS, se pot realiza cu succes inclusiv planificarea, operarea, evaluarea performanței, întreținerea și managementul de urgență în mod mai precis şi eficient, atât pentru construcţii individuale, cât şi pentru oraşe în ansamblul lor. Un alt avantaj este testarea oricărei iniţiative sau proiect într-un model virtual înainte de implementare, ceea ce conduce la reducerea costurilor și evitarea situaţiilor de eşec în lumea reală. Testarea și prototiparea pot îmbunătăți foarte mult managementul urban, deoarece având informații în timp real despre orice situație de urgență, planificatorii au posibilitatea, de exemplu, de a aloca resurse, de a planifica operațiuni și a optimiza traficul, ceea ce ar îmbunătăți de la sine multe alte sisteme urbane.

În acelaşi timp, beneficiile unei replici digitale aproape complete a unui oraș – practic un model virtual al infrastructurii de transport, construcţiilor și spațiilor publice ale acestuia - combinat cu fluxuri de informații în timp real de la senzori și alte surse de date, conduce la avantaje deosebite: cetăţenii să vizualizeze impactul unei construcții noi înainte de a începe efectiv edificarea acesteia, rularea simulărilor pe computer pentru a se pregăti pentru scenarii de urgență, urbaniştii ar putea analiza și răspunde mai bine la schimbările locale de mediu.

Tehnologia şi schimbul de date din şi în diferite produse software şi formate de date au evoluat mult în ultima perioadă, permiţând în prezent integrarea datelor. Dacă în ceea ce priveşte integrarea GIS-BIM  existau anumite probleme, în prezent lucrurile s-au armonizat mult. Informațiile despre construcţii pot fi organizate în multe formate de fișiere, cum ar fi Revit și Industry Foundation Classes (IFC). Se poate folosi un fișier Revit direct în ArcGIS, ca spațiu de lucru pentru fișiere BIM. Pentru IFC, trebuie folosite instrumentele de interoperabilitate a datelor pentru a converti informațiile referitoare la clădire sub formă de schemă a unui set de date clădire.

Astfel, ca modalitate tehnică pentru a crea și a lucra cu modelarea informațiilor despre construcţii (BIM), una din soluţiile existente este Autodesk Revit, care include geometriile complexe și informațiile asociate care descriu o clădire și procesul de construcție al acesteia. Modelul Revit este compus din elementele  structurii 3D și conține toate informațiile pentru a identifica modul în care sunt construite aceste părți, fiind utilizat pentru a documenta BIM în organizațiile implicate în industriile de inginerie civilă, urbanism, arhitectură, geodezie. Revit este baza de proiectare, de simulare, vizualizare și colaborare pentru a crea în mod eficient date interconectate pentru a reprezenta BIM. Datele sunt organizate în funcţie de o schemă, astfel încât să poată fi interpretate corect de orice organizație sau produs, permiţând ArcGIS Pro să utilizeze nu numai geometriile, ci și proprietățile din desene ca atribute.

Pentru modelarea datelor GIS, tehnologia Esri (ArcGIS Pro, CityEngine, ArcGIS Urban) răspunde cu succes şi este în continuă dezvoltare, ArcGIS Pro acceptând formatele de fișiere Autodesk Revit (*.rvt). Deși este posibil să se creeze date BIM care să corespundă coordonatelor x, y din teren, majoritatea datelor BIM sunt create în sistem local, iar acestea este necesar să fie georeferenţiate pentru a le repoziționa în ArcGIS. Pentru a fi compatibile cu alte surse de date, cum ar fi o geodatabase, fișierele Revit trebuie să fie organizate în ArcGIS Pro în spații de lucru, seturi de date și clase de elemente. De aceea, trebuie convertite folosind instrumentul de procesare a fișierelor BIM în Geodatabase. Datele online CAD sau Revit pot fi identificate și accesate în ArcGIS Pro folosind BIM Cloud Connection, care oferă o conexiune la zona online BIM de stocare în cloud a unui utilizator, cum ar fi Autodesk BIM 360.

În proiectele de construcții, diferitele elemente de structură, instalaţii, arhitecturale etc., sunt executate în momente diferite, iar achiziţionarea informațiilor despre construcţii este eşalonată în timp. După ce construcţiile sunt stocate într-o geodatabase, se pot actualiza atributele sau geometria. Clădirile 3D din fișierele BIM sunt stocate în clase de elemente multipatch într-un set de date al construcţiei. În cazul în care avem texturi în fişierul BIM, acestea vor fi stocate în clasa de elemente multipatch. Există totodată avantajul de a lega datele la tabele externe, care conţin informaţii de interes.

Datele geospațiale din prezent, din domeniul spaţiilor construite și topografia înconjurătoare se bazează pe standardele internaționale elaborate de ISO / TC 211 (GIS) și ISO / TC 59 / SC 13 (BIM). Datele GIS au la baza ISO / TC 211, în timp ce seturile de date BIM se bazează pe IFC (Industry Foundation Classes). Este nevoie de un schimb de date bidirecţional, dar fără a transforma datele. În administrația publică locală este necesară atât utilizarea datelor din GIS, cât și din BIM. Eforturile se concentrează în prezent pe maparea modelelor IFC (IFC pentru clădiri, poduri, drumuri și căi ferate) pe schemele de aplicații GIS, și invers. În prezent, este în lucru o iniţiativă de standardizare comună, coordonată de ISO / TC 59 / SC 13, cu participarea ISO / TC 211.

Specialiştii geodezi care activează în cadastru - şi nu numai - ar trebui să evidenţieze din ce în ce mai mult importanţa muncii pe care o realizează – producţia de date geospaţiale de încredere - şi să acorde importanţa cuvenită pregătirii profesionale continue pentru a ţine pasul cu cele mai noi tendinţe.

Totodată, în contextul actual atât de complicat al pandemiei, mediul academic trebuie să poată identifica metode diverse pentru a le transmite studenţilor toate aceste informaţii într-un mod structurat şi aplicativ, pentru a dobândi acele competenţe specifice care îi formează ca specialişti de succes, care să aibă abilităţile necesare pentru a colabora corect în activităţi interdisciplinare, împreună cu colegii constructori. Se vorbeşte mult în prezent de metodele e-learning şi mulţi încearcă să identifice cele mai bune tehnici de transmitere a informaţiei în mod aplicat. Aici merită subliniat faptul că la nivel universitar tehnic dă rezultate mai bune metoda research-based learning, deoarece stimulează gândirea aplicată şi formularea soluţiilor proprii la problemele ce trebuie rezolvate.

Este în prezent şansa tuturor specialiştilor – din administraţie, din domeniul privat şi din mediul academic - să se implice activ în a dezvolta replici virtuale ale oraşelor, cu ajutorul cărora problemele să poată fi gestionate în mod real, iar cetăţenii să se poată bucura de impactul pozitiv al deciziilor luate.

https://eu-smartcities.eu/

© Uniunea Geodezilor din România