Autori:
Tudor SĂLĂGEAN, Vicepreședinte UGR
Ionuț SĂVOIU, Președinte UGR
Hartmut MULLER, Președinte Comisia 3 FIG

La sfârșitul lunii septembrie a acestui an, pentru o săptămnă intreagă, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a fost gazda comunității Geodezilor. Peste 150 de specialiști din țară și străinătate s-au întâlnit la Cluj pentru a participa la cel mai important eveniment de specialiate al anului. Peste opt țări au avut reprezentanți de elită din diverse domenii de specializare ale ingineriei geodezice care și-au prezentat la Cluj-Napoca rezultatele ultimelor studii și cercetări.

Uniunea Geodezilor din România, inițiatoarea acestui eveniment, a avut drept co-organizatori Federația Internațională a Geodezilor prin Comisia 3, și gazda evenimentului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Încă din prima zi au fost prezenți un număr mare de participanți, atrași de temele abordate în cadrul sesiunilor tehnice, dar și de către prezența unor personalități de marcă din țară și din străinătate, cu ocazia deschiderii oficiale a acestui eveniment.

Printre invitații de marcă ai acestui eveniment, care au luat cuvântul în sesiunea de deschidere, s-au numărat personalități din țară precum: Prof. Cornel Cătoi – Rector USAMV Cluj-Napoca, Ileana Spiroiu – Director General Adjunct Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Istvan Vakar – Vicepreședinte Consiliul Județean Cluj. De asemnea, din partea organizatorilor Prof. Tudor Sălăgean – Prodecan al Facultății de Horticultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca și ing. Ionuț Săvoiu – Președinte Uniunea Geodezilor din România, au urat bun venit tuturor participanților, mulțumindu-le pentru participarea la prima ediție a Săptămânii Geodeziei Românești.

Așa cum a fost obișnuită în ultimii ani, comunitatea Geodezilor din țara noastră s-a bucurat și anul acesta de oaspeți de seamă de peste hotare: Vicepreședintele FIG – Dr. Orhan Ercan, Președintele Comisiei 3 FIG – Prof. Hartmut Muller, Președintele onorific FIG – Prof. Chryssy Potsiou, Fostul vicepreședinte FIG – Prof. Ralf Schroth, toți vechi prieteni ai țării noastre, care au captat atenția participanților prin prelegerile și prezentările lor care au vizat aspecte legate de managementul informației spațiale, orașe și regiuni inteligente, terenuri, cât și folosirea ultimelor tehnologii în domeniu. Alături de mai vechii prieteni ai comunității geodezilor români s-au aflat și alți invitați speciali, Prof. Jacob Zevenbergen din Olanda, Prof. Yerach Doysther din Israel, prof. Charalambos Ioannidis din Grecia.

Primele două zile au fost dedicate Comisiei pentru managementul informației spațiale din cadrul FIG (Comisia 3) și Grupului tinerilor geodezi (Young Surveyors Network). Aceste zile au atras atenția în special printr-o serie de prezentări interesante susținute în cadrul sesiunilor tehnice cu teme care vizeză asigurarea cu date geospațiale pentru ”orașele și regiunile intelgente” precum și managementul acestora, cu trimitere către o mai bună și eficientă planificare teritorială, educație și conservarea patrimoniului cultural. Cateva din temele prezentate au facut referire la modelarea și vizualizarea tri-dimensională a datelor geospațiale, aplicații software Open Source pentru achiziții participative de date cadastrale, modele de inteligență artificială pentru îmbunatățirea prezentării reliefului pe telefoanele mobile.

Începând cu cea de-a doua zi a putut fi vizitată și expoziția tehnică unde mai multe societăți românești de prestigiu furnizoare de servicii specializate în domeniu au prezentat noutăți tehnologice de nivel internațional, disponibile și în țară. Merită menționată aici prezentarea unor sisteme de achiziție mobile de date geospațiale prin scanarea laser a norului de puncte precum și prelucrarea, gestiunea și prezentarea acestora cu aplicabilitate în realizarea modelelor de date necesare asigurării și din punct de vedere geospatial a conceptului de Smart City.

”Întâlnirea Anuală și Workshop-ul Comisiei 3 a FIG a avut loc în perioada 23 – 26 septembrie 2019, la Cluj-Napoca cu ocazia Săptămânii Geodeziei Românești, gazda noastră din România oferindu-ne această generoasă oportunitate. Noi, membrii Comisiei, suntem foarte recunoscători colegilor din România pentru că au făcut posibil acest eveniment. Organizarea excelentă a reprezentat o bază solidă pentru un eveniment fructuos și plăcut, atât din punct de vedere professional cât și personal.

Participanți din cca 10 țări, incluzând mai mult de 30 tineri geodezi, care s-au bucurat de facilități la însciere, cât și premii pentru lucrările prezentate și selecționațe oferite de către organizatori. Aceștia au beneficiat de 4 zile de schimburi de idei, făcând posibilă menținerea și întărirea relațiilor colegiale atât de importante la început de carieră.

Un progres notabil a fost înregistrat în ceea ce privește unul din obiectivele majore ale Comisiei, implicarea tinerilor geodezi (Young Surveyors) în viața Federației în alsamblu. Organizarea de către Comisia 3 în colaborare cu Grupul de Lucru 8 ”Geospatial next” a unei sesiuni dedicate Tinerilor Geodezi, prezidată de către Cemal Ozgur Kivilcim din Turcia, s-a dovedit a fi de un real sprijin în ceea ce privește legatura dintre tinerii geodezi și activitațile FIG pe termen lung.

Întâlnirea Anuală și Workshop-ul au adus împreună un număr remarcabil de profesioniști, stimulând întelegerea provocărilor din țara gazdă și deschizând ușa către noi activități și oportunități.”

Hartmut Müller, Chair of FIG Commission 3 Spatial Information Management

Într-un scurt interviu acordat TVR Cluj, Prof. Ralf Schroth a menționat: ”Prezentarea mea a fost despre Internet of Things (Internetul lucrurilor) ce conecteaza diverse dispozitive inteligente – telefoane mobile, aparatură de uz caznic sau profesional – și legatura lui cu oamenii. Această tehnologie poate fi analizată pentru scopuri comerciale sau de siguranță pentru controlul și conducerea orașelor inteligente.”

În cea de-a treia zi a Saptăpmânii au început și lucrările Conferinței Internaționale ”Științele vieții pentru dezvoltare sustenabilă”, aflată la cea de-a 18-a ediție, organizată de către gazda întregii Săptămânii, Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, care sărbătorește anul acesta 150 de ani de existență. În după amiaza aceleiași zile a avut loc și Consiliul Național al UGR, unde au fost discutate subiecte de interes pentru membri Uniunii. La finalul evenimentului, s-au aflat și câștigătorii premiilor oferite celor mai bune trei lucrări prezentate de către studenți în cadrul Săptămânii, premieră la un eveniment al Uniunii Geodezilor din România.

“Săptămâna Geodeziei Românești a reprezentat o oportunitate excelentă de a reveni în comunitatea academică a profesiei noastre, cât și de a discuta cu reprezentanții noii generații despre tematici relevante privind asigurarea și gestiunea datelor geospațiale referitoare la orașele inteligente și cum profesia noastra ar putea contribui la dezvoltările viitoare. A fost benefic să vedem că furnizorii de servicii, liderii industriei de producție și management ale datelor geospațiale din România, au contribuit la succesul evenimentului. Aceștia au demonstrat încă o dată ca și la noi specialiștii din sectorul privat sunt la curent cu ultimele tehnologii la nivel internațional și sunt capabili să susțină dezvoltarea și profesionalizarea pieței de servicii din domeniu.”

Ionuț Săvoiu, Președintele Uniunii Geodezilor din România

Autori:
Valeriu MANOLACHE, Președinte APCGC
Cornel PĂUNESCU, Președinte onorific UGR
Ionuț SĂVOIU, Președinte UGR

Ionuț Săvoiu, Președinte al Uniunii Geodezilor din România a fost deputat în Parlamentul României în legislatura 2012-2016 perioadă în care a îndeplinit funcția de Vicepreședinte al Comisiei de Tehnologia Informației și Comunicații. Între 2005-2012 a fost Country Manager într-o companie multinațională de profil și consultant internațional în domeniu în Europa de Est. La înființarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în anul 2004, a ocupat timp de 7 luni, poziția de director general adjunct în cadrul instituției. Referindu-se la Programul Național de Cadastru și Carte Funciară dl Săvoiu ne-a împărtășit câteva opinii:

”PNCCF ar avea șansa să se deruleze într-un ritm mult mai eficient dacă ar exista un dialog echilibrat și instituționalizat între autorități și profesioniștii din domeniu în beneficiul întregii societăți. Dupa cum se știe foarte bine legea de reglementare și organizare a profesiei de geodez este respinsă la avizare chiar de către autoritățile naționale în domeniu, MDRAP (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) și ANCPI. În opinia noastră aprobarea legii ar creea acel context instituțional organizat prin care profesioniștii din domeniu pot interveni pozitiv și imbunătăți cadrul normativ și economic al ANCPI în ceea ce privește activitatea de cadastru și înregistrare sistematică.
Este laudabil din punct de vedere al transparenței că ANCPI prezintă lunar pe site-ul său unele evoluții din derularea PNCCF în ceea ce privește numărul contractelor de finanțare încheiate cu unitațile administrativ teritoriale, numărul de imobile înregistrate sistematic și suprafața totală a acestora.
Din datele puse la dispoziție de ANCPI, din păcate, lipsesc elemente esențiale de raportare neavând astfel o imagine clară care să indice progresul efectiv realizat și dimensiunea decalajului în termeni cantitativi față de ceea ce este de facut în cadrul fiecărei unități administrativ teritoriale inclusă în program. Aceste date are trebui prezentatate în formă centralizată, grupat pentru fiecare tip de finanțare și raportat la cantitățile de realizat până la termenul final al PNCCF în anul 2023. Obținerea unei sinteze în acest sens este mult prea laborioasă pentru publicul specializat iar pentru publicul larg practic imposibil de realizat. Din parcurgerea cifrelor rezultă că de la lansarea PNCCF până la 19 ianuarie 2019 doar cca 875.000 de ha din cca 23.800.000 de ha, adică un procent de cca 3.8 % din teritoriu a fost cadastrat și înregistrat sistematic, și doar 22% fiind contractat în diverse faze. Dacă luam în considerare un progres anual al activității de cadastru și înregistrare de cca 500.000 de hecatre (maximul înregistrat în 2018) rezultă o creștere a procentului de realizare a obiectivului PNCCF cu 2% din teritoriul național în fiecare an. În acestă ipoteză, finalizarea PNCCF s-ar realiza peste 40 de ani fapt care ne conduce spre concluzia că ar trebui făcut ceva concret în sensul accelerării derulării programului pe componenta de cadastru și înregistrare sistematică.

Sugerez pe acesta cale o sinteză a stadiului activității în cadrul PNCCF pe următoarea matrice de analiză propusă:

• F1 - Finanțare de la buget ANCPI cu servicii cadastrale contractate pe întreg UAT – ul înainte de aprobarea HG nr. 294/29.04.2015
• F2 – Finanțare de la buget ANCPI cu servicii cadastrale contractate pe întreg UAT – ul
• F3 – Finanțare de la buget ANCPI cu servicii cadastrale contractate pe sectoare cadastrale
• F4 – Finanțare de la buget local cu posibilitatea de asigurare a cofinanțării ANCPI
• F5 – Finanțare de la buget în cadrul POR – Axa 11
• S1 – Suprafața totala a UAT – urilor pentru care se execută/au fost executate servicii cadastrale și de înregistrare sistematică
• N1 – Număr estimativ de imobile din cadrul UAT – urilor pentru care se execută/au fost executate servicii cadastrale și de înregistrare sistematică
• S2 – Suprafața totală aferentă sectoarelor cadastrale care fac/au facut obiectul
• S3 – Suprafața aferentă sectoarelor cadastrale din cadrul UAT – urilor aflate în diverse faze de execuție
• S4 – Suprafața aferentă sectoarelor cadastrale din cadrul UAT – urilor aflate în faza de publicare
• S5 – Suprafața aferentă sectoarelor cadastrale din cadrul UAT – urilor aflate în faza de soluționare a contestațiilor
• S6 – Suprafața aferentă sectoarelor cadastrale din cadrul UAT – urilor aflate în faza de soluționare a contestațiilor, înregistrată în ”Imobile E-Terra”
• S7 – Suprafața aferentă sectoarelor cadastrale din cadrul UAT – urilor cu imobile înregistrate în aplicația ”Imobile E-Terra”
• N2 – Numărul de imobile din cadrul UAT – urilor înregistrate în aplicația ”Imobile E-Terra”
• P1 – Procentul de realizare S7/S1
• P2 – Procentul de realizare S7/S2
• P3 – Procentul de realizare estimat N2/N1

După realizarea unei astfel de analize vom cunoaștem mai bine următoarele aspecte:

1. care este procentul de teritoriu național pentru care sunt în derulare servicii cadastrale și înregistrare sistematică defalcat pe fiecare modalitate de finanțare;
2. care este procentul de teritoriu național aflat în diferite faze determinante ale procedurilor de cadastru și înregistrare sistematică raportat la întreg teritoriul național în funcție de diferitele surse de finanțare;
3. care este procentul de teritoriu național aflat în diferite faze determinante ale procedurilor de cadastru și înregistrare sistematică raportat la teritoriul național pentru care sunt în derulare servicii cadastrale și de înregistrare sistematică în funcție de diferitele surse de finanțare;
4. care este dinamica procesului de cadastru și înregistrare prin analiza comparativă lunară/trimestrială/anuală;
5. care este procentul imobilelor cadastrate și înregistrate raportate la totalul imobilelor estimate la nivelul teritoriului național.

Realizararea unei astfel de analize sintetice s-ar baza efectiv pe date analitice similare celor din tabel detaliate pentru fiecare UAT și centralizate și la nivel de județ lucru care ar transparentiza și mai bine stadiul efectiv al programului atât pentru publicul larg dar și pentru factorii de decizie implicați.

Tot în analiza stadiului implementării măsurilor instituite prin programul de guvernare 2017-2020 prezentată lunar pe site-ul ANCPI, am dori să urmărim cum PNCCF contribuie la atingerea celor doi indicatori avuți în vedere. În mod evident, pentru a observa acest lucru în situația prezentată ar fi trebuit să existe o defalcare clară a procentelor obținute din înregistrarea sistematică fața de cele înregistrate la cerere, atât în cazul imobilelor locuință (primul indicator) cât și în cazul suprafeței terenurilor agricole ce fac obiectul subvențiilor APIA (al doilea indicator).

Pentru noi există un mare semn de întrebare de ce în analiza stadiului implementării măsurilor instituite prin programul de guvernare 2017-2020 nu au fost incluși indicatori strict legați de PNCCF și nu complementar față de politicile regionale și de dezvoltare rurală așa cum sunt prezentați. Oare stadiul implementării Axei 11 din Programul Operațional Regional (POR) nu face parte din dezvoltarea regională?!

In plus am mai spus-o și cu alte ocazii, modul în care se derulează achizițiile în ceea ce privește Axa 11 din POR generează un risc major ca o parte semnificativă din sumele alocate pentru servicii cadastrale și de înregistrare sistematică în cele 660 de UAT-uri să fie cel mai probabil transferate către alte axe din POR spre finalul perioadei de finanțare sau, în cel mai rău caz, chiar dezangajarea acestora.

De remarcat că la achizitia publică din toamna anului 2018 pentru 36 de loturi incluzând cca 200 de comune s-au prezentat furnizori decât pentru 12 loturi care includ 57 de comune. Există câteva elemente de risc care rezultă din analiza modului în care a fost alcătuită documentația de atribuire pentru cele 36 de loturi și care îndepărtează furnizorii de PNCCF pe care aș dori să le enumăr mai jos:

• modul de estimare a valorii contractelor nu ține cont de elementele de cost ale furnizorului care în general variază în funcție de numărul de imobile și tipul multicriterial al acestora și astfel sunt stabilite artificial plafoane pentru prețuri care nu acoperă costurile și riscurile furnizorilor;
• numărul diferit de comune pentru fiecare lot, cu o variabilitate de la 3 la 10, are o influență directă asupra costurilor fixe pentru fiecare UAT și care nu are legatură cu suprafața contractată;
• durata fixă de prestare a serviciilor pentru fiecare lot indiferent de numărul de comune care necesită derularea unui efort de manoperă concentrat și excesiv dezechilibrat pe perioada primelor 6 luni din contract în loturile cu număr mare de comune, comparativ cu cele cu un număr mai mic de comune;
• imposibilitatea efectuării unor predări și decontări parțiale pe parcursul prestației pe o perioada îndelungată de cca. 12 – 16 luni, dupa caz, după prima livrarare. În aceste condiții cea mai mare parte a furnizorilor consideră ca nu vor reuși să asigure un flux de numerar care să mențină concentrarea echipelor de proiect pe serviciile contractate și riscul creșterii semnificative a costurilor de finațare, dacă aceasta este posibilă.

În cadrul discuțiilor purtate la UGR am ajuns clar la concluzia că este nevoie de o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul în care furnizorii de servicii cadastrale și reprezentanții unităților administrativ teritoriale își gasesc locul în cadrul PNCCF. Credem că nu este suficient doar să ni se semnaleze din partea ANCPI ”oile negre” ale implementării PNCCF, respectiv unii primari care nu s-au arătat interesați să contracteze lucrări de înregistrare sistematică și persoane fizice și juridice autorizate care tergiversează lucrările de înregistrare sau nu doresc să se implice în furnizarea de astfel de servicii, ci să și găsim împreună soluții.”

În continuare dl Săvoiu a prezentat câteva din soluțiile propuse de specialișii din domeniu în decursul timpului:

”Cred că este benefic pentru economie și societatea românească în ansamblul ei să identificăm împreună problemele mai degrabă, să căutam soluții și nu vinovați. Soluții există dar acestea merită să fie discutate apoi agreate și cu profesioniștii care realizează serviciile de cadastru și înregistrare”, a încheiat dl Ionuț Săvoiu, președintele UGR.