Autor: Prof. univ. dr. ing. Valeria-Ersilia ONIGA

Valeria-Ersilia ONIGA a absolvit cursurile secției de Cadastru a Facultății de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași în anul 2007. Este abilitată în domeniul Inginerie Geodezică din anul 2021 și a publicat 8 cărți de specialitate și peste 60 de lucrări științifice în țară și străinătate. În prezent, este profesor la Departamentul de Măsurători Terestre și Cadastru, Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.

În perioada 03-05 mai 2023 s-a desfășurat cea de-a V-a ediție a workshop-ului dedicat studenților și specialiștilor din domeniul geodeziei, Learn more about Photogrammetry and Remote Sensing. Evenimentul a fost organizat de către Departamentul de Măsurători Terestre și Cadastru al Facultății de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului (HGIM) din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (UTI), împreună cu Facultatea de Geodezie din Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), Uniunea Geodezilor din România – Comisia 8 (Planificare Spațială și Dezvoltare), Societatea Română de Fotogrammetrie și Teledetecție și Asociația Tinerilor Fotogrammetriști. Scopul acestui workshop, devenit o tradiție la Facultatea HGIM, este dezvoltarea capacității studenților de a pune în aplicare cunoștințele acumulate la disciplinele de Fotogrammetrie șiTeledetecție, în vederea realizării unor proiecte care să servească nevoilor actuale ale societății. Evenimentul se adresează, astfel, tuturor persoanelor interesate de prelucrarea datelor spațiale din fotogrammetrie și teledetecție, dar și de cea mai nouă tehnologie existentă în domeniu, punând accentul pe ceea ce studenții își doresc să vadă: aplicarea teoriei în practică.

În acest an, prima parte a workshop-ului, moderată de prof. univ. habil. dr. ing. Valeria-Ersilia ONIGA, s-a desfășurat în format hibrid, combinând avantajele unui eveniment virtual cu interacțiunea directă oferită de prezența fizică, dând astfel posibilitatea unui număr mare de specialiști în domeniu să se interconecteze fără restricții de distanță sau de mobilitate.

În deschidere, au luat cuvântul domnul conf. univ. dr. ing. Nicolae MARCOIE, decan al Facultății HGIM, și conf. univ. dr. ing. Constantin CHIRILĂ, director al Departamentului de Masurători Terestre și Cadastru al facultății HGIM.

Workshop-ul a avut trei invitați speciali:

- un reprezentant al Agenției Spațiale Române (ROSA), în persoana doamnei conf. univ. dr. ing. Iulia Dana NEGULA, care a prezentat un subiect de actualitate și de interes pentru cercetători și agenții specializate în scopul de a înțelege și monitoriza diverse aspecte ale Pământului (Tendințe în domeniul Observării Pământului.Oportunități pentru studenți și tineri cercetători);

- un tânăr cercetător științific de la 3D Optical Metrology – Fondazione Bruno Kessler (FBK), Trento, Italia, Luca MORELLI, care a adus în atenția publicului un dispozitiv low-cost utilizat în aplicații fotogrammetrice, format dintr-o cameră foto digitală și o antenă GNSS low-cost, capabil să obțină o precizie centimetrică fără a include puncte de sprijin la sol (GCP);

- un reprezentant al Centrului Național de Cartografie, dr. ing. Iuliana Adriana CUIBAC PICU, a cărei prelegere s-a referit la datele geospațiale de mare precizie pentru crearea unui oraș inteligent.

Pe lângă aceștia, doi studenți din anul IV de la specializarea Măsurători Terestre și Cadastru, Marius BÎGU și Mădălina MELINTE, au prezentat rezultatele din cadrul unor proiecte de fotogrammetrie în care au fost implicați.

Prima zi a workshop-ului s-a încheiat cu prezentarea de echipamente performante din dotarea departamentului MTC: scanerul laser terestru Maptek I-Site 8820, sistemele aeropurtate fără pilot (engl. Unmanned Aerial Systems-UAS) Altura Zenith ATX4, EasyMap, DJI Phantom 4 RTK și DJI Mavic Mini 2.

În cea de-a doua zi a workshop-ului s-a efectuat o excursie de studiu la Centrul Național de Cartografie București, unde studenții au învățat despre crearea și actualizarea hărților oficiale ale României, exploatarea imaginilor aeriene, dar și despre întreținerea rețelelor geodezice naționale, iar apoi vizita a continuat la Agenția de Informații Geospațiale a Apărării „General de divizie Constantin Barozzi".

Prin implicarea și susținerea financiară a sponsorilor, UGR și firma Helmert SRL Bacău, workshop-ul și-a îndeplinit cu succes obiectivele propuse, oferindu-le participanților un eveniment de calitate, cu prezentări interesante și utile pentru asimilarea noilor tehnologii din domeniul geodezic.

 

Autor: ing. Adrian CÂRÂC, Președinte al Comisiei 3 - Managementul informației spațiale din cadrul Uniunii Geodezilor din România.

În contextul dezvoltării tehnologice accelerate din ultimele decenii, dorim să analizăm poziția inginerului geodez în piața serviciilor și direcțiile posibile de dezvoltare profesională a acestuia.

Schimbările tehnologice actuale nu sunt primele care au „lovit” profesioniștii din domeniul geodeziei și nu vor fi nici ultimele. Trecerea de la teodolite la stații totale, apariția GPS-ului, liberalizarea fotogrammetriei prin drone și utilizarea LiDAR-ului ultraușor sunt câteva dintre aceste „lovituri”.

Pentru a aduce această idee în perspectivă, putem compara situația actuală cu alte perioade de timp care au adus schimbări analoage în tehnologia destinată măsurării formei și dimensiunilor Pământului. De aici am putea să extrapolăm cum ne-am putea descurca, în calitate de geodezi „consacrați”, în fața schimbărilor rapide și fără precedent, și cum ne putem adapta la modificarea întregii noastre lumi ca urmare a acestor schimbări.

Să facem un exercițiu de imaginație:

Anul este 1550:

• Cel mai puternic instrument este groma romană;
• Cartarea topografică și măsurătorile simple de hotare sunt apogeul meseriei;
• Matematica se limitează la simple calcule aritmetice, în timp ce aptitudinile artistice pentru elaborarea hărților ocupă o poziție superioară în lista calificărilor necesare;
• Sunt foarte putini geodezi practicanți;
• Topografia nu a evoluat semnificativ față de epoca romană.

Să comparăm cu anul 1650. Evoluția care a  avut loc în acești 100 de ani a dus la apariția diverselor instrumente și noțiuni teoretice, printre care se numără:

• Teodolitele;
• Triangulația;
• Tabelele trigonometrice;
• Logaritmii în matematică;
• Coordonatele;
• Vernierul;
• Telescopul;
• Rigla de calcul;
• Micrometrul;
• Barometrul;
• Creioanele din grafit;
• Geometria analitică;
• Proiecția Mercator.

Datorita acestor progrese tehnologice:

• Geodezia devine o disciplină foarte matematică, iar trigonometria devine o cunoștință esențială;
• Cartarea topografică și măsurătorile simple de hotar devin lucrări mici, în timp ce geodezia ia amploare și geodezii sunt acum măsurători ai Pământului (géomètres);
• Triangulația unește regiuni, națiuni și continente, nici o măsurătoare nu mai este izolată;
• Cartografierea este precisă, iar navigația mult simplificată și fiabilă. Este posibilă apariția unor imperii maritime.

În contrast, multe tehnologii și concepte utilizate de geodezul contemporan sunt încă la mare distanță de a fi descoperite:

• Analiza matematică va apărea peste 50 de ani;
• Ceasurile destul de precise pentru determinarea longitudinii vor fi dezvoltate peste 130 de ani;
• Metoda celor mai mici pătrate și sistemul metric vor fi inventate peste 150 de ani;
• Fotogrammetria și telegrafia sunt la 200 de ani distanță
• Măsurarea electronică a distanțelor va fi stabilită peste abia 300 de ani
• GPS-ul urmează a fi inventat peste 340 de ani

În cei 100 de ani, din 1550 pana în 1650, educația, gândirea și viziunea geodezilor s-a schimbat, rolul geodeziei evoluând de la nivel local la orientare planetară și de la bazat pe desen la axat pe măsurare. Geodezia a făcut parte din revoluția științifică.

Acum suntem in anul 2023:

• Realizarea unui model numeric al terenului cu rezoluție de 15-25cm prin tehnologie LiDAR costă sub 50 de euro pe hectar, pentru suprafețe mari;
• 95% din vehiculele produse sunt echipare cu sisteme de poziționare prin satelit;
• La nivel mondial au fost vândute 3,9 miliarde de telefoane mobile care suportă sistemul European de navigație Galileo (conform EUSPA), iar anual sunt vândute 100 de milioane de camera digitale;
• Sistemele de scanare laser mobile pot colecta milioane de puncte pe secunda iar fotogrammetria digitală poate produce zeci de mii de puncte pe minut cu precizie centimetrică;
• Sistemele de stocare instalate în colectoarele de date au capacitați de terabytes;
• Norul de puncte reprezintă setul de date;
• „Cloud computing” este sistemul de calcul și stocare;
• Măsurarea devine omniprezentă și aproape gratuită;
• Sistemele de poziționare prin satelit, camerele digitale, busolele, inclinometrele și chiar sistemele LiDAR sunt încorporate în toate tipurile de dispozitive mobile;
• Puterea de calcul mobilă și stocarea digitală a datelor poate fi infinită prin cloud computing.

În contextul accesibilizării colectării și procesării datelor spațiale este necesara o introspecție asupra meseriei:

Cine deține „controlul” măsurătorilor spațiale?

Toți... și nimeni!

Ce înseamnă „controlul”? Contează „controlul”?

Omniprezența capacitații de măsurare spațială înseamnă cerere mai mică pentru servicii profesionale și o recunoaștere mai mică a competentelor de specialitate.

Geodezii sunt specialiștii în măsurători. Dezvoltările tehnologice recente ar putea fi percepute ca fiind drumul spre un punct mort, atât pe plan profesional cât și pe plan educațional, însă viitorul domeniului ține de posibilitatea sa de adaptare la această evoluție.

Soluția pentru păstrarea relevanței pe piața serviciilor stă în rezolvarea problemelor clienților, nu doar livrarea unui plan sau a unei hârți (date și măsurători), intrarea în domeniul de cunoștințe al clientului pentru a înțelege nevoie reale și a adapta informația noastră la nevoile acestuia. Echipele și aptitudinile multidisciplinare sunt absolut necesare în contextul măsurătorilor contemporane.

Din perspectiva angajatorilor, cunoștințele solicitate geodezilor începători sunt în creștere fiind necesare cunoștințe de GIS, programare, modelare spațială și operare a dronelor, pe lângă consacratele cunoștințele de CAD și simplă operare a calculatorului. Adevărata valoare stă în livrarea unui produs finit, simpla măsurare presupune subordonarea unor alte meserii, iar inginerul geodez rămâne un simplu intermediar care nu adaugă valoare datelor colectate. Ne dorim ca în viitorul apropiat geodezia să facă parte din revoluția informațională.

Momentan mai mult de jumătate din piața serviciilor din domeniu este ocupata de cadastrul sporadic și sistematic, celelalte ramuri profesionale având ponderi mici. În creștere față de anii precedenți sunt serviciile de asistenta topografică în șantierele de drumuri, fiind în execuție peste 500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Digitalizarea „forțată” de pandemia de COVID a văzut o creștere semnificativă a serviciilor de GIS prestate atât pentru administrațiile publice locale cât și pentru fermierii medii și mari care necesită cunoașterea proprietăților deținute și arendate în vederea optimizării agriculturii de precizie, dar această ramură pare a fi „acaparată” mai degrabă de firmele de IT care subcontractează latura spațială către geodezi, aceștia rămânând în continuare cu livrarea de date și măsurători, neprofitabilă.

Profesia geodeziei ar trebui să presupună cunoștințe teoretice sistematizate și competențe demonstrate, bazate pe educație extinsă, standarde etice, închidere profesională (intrare restricționată), prestarea unor servicii de interes public și, nu în ultimul rând, altruism.

În viitor avem de luat decizii majore atât ca profesie cât și ca educație profesională. Dacă nu putem fi de acord cu privire la ce este profesia, nu putem educa următoarea generație de profesioniști. Dacă nu putem fi de acord cu privire la direcția in care mergem, vom ajunge în altă parte.

Pentru următorii 35 de ani (stagiul complet de cotizație la pensie începând cu 2030) vor fi necesare:

• Înțelegerea fundamentală a proceselor prin care funcționează propria profesie cât și profesiile conexe;
• Înțelegerea procesului de luare a deciziilor și cum să îl sprijinim cu informații spațiale;
• Înțelegerea modului în care alte persoane folosesc informațiile spațiale;
• Concentrarea pe abilitățile profesionale înaintea abilitaților tehnice;
• Concentrarea pe rezolvarea problemelor și luarea deciziilor;
• Concentrarea pe concepte generale înaintea detaliilor necuplate;
• Concentrarea pe amploare și posibilități, mai degrabă decât pe o cale prescrisă;
• Facultatea este un pas, nu un scop. Învățarea pe tot parcursul vieții va trebui să fie susținută de o educație continua, folosind și resursele universităților.

Adrian CÂRÂC a absolvit Facultatea de Geodezie din cadrul Universității Tehnice de Construcții București în anul 2009, în prezent fiind membru activ al Filialei Sector 1 și Președinte al Comisiei 3 - Managementul Informației Spațiale din cadrul Uniunii Geodezilor din România.