Autor: ing. Mircea AFRĂSINEI, președinte UGR

Geodezia este o știință fascinantă, dar prea puțin popularizată, care se ocupă cu studiul formei și al dimensiunilor Pământului, cu tehnica măsurării și a reprezentării cartografice sau numerice a suprafeței lui pe porțiuni determinate.

Prima definiție a geodeziei a fost dată încă din 1880 de către Friedrich Robert Helmert, ca fiind „știința măsurării şi reprezentării suprafeţei Pământului”.

Pentru simplificarea prezentării acestei profesii, consideram cuvântul geodez sinonim cu specialist în: geodezie, topografie, cadastru, fotogrammetrie, cartografie, topografie minieră.

Pentru a înțelege această știință, trebuie să stăpânești mai multe noțiuni din matematică, fizică, geofizică, astronomie, geologie, informatică etc. Integrând și componenta cadastrală, este absolut necesar să deții și cunoștințe juridice, să cunoşti totul despre dreptul de proprietate.

Sună complicat, și dacă ne rezumam la această prezentare nici un tânăr care îşi alege o profesie nu va exclama entuziast: eu vreau să fiu geodez!

Dacă pană acum câțiva ani, a fi inginer era o activitate foarte dorită de către cei tineri, acum, din ce în ce mai puțin, aud în jurul meu, apropiați dorind să urmeze cursurile unei facultăți cu specializare în inginerie.

Eu cred că răspunsul la întrebarea: ”de ce tinerii nu aleg geodezia sau alte ramuri adiacente?”, nu are legătură doar cu multitudinea de științe exacte ce trebuie parcurse în anii de studiu, ci mai ales cu practica acestei profesii, care are la bază două mari fundamente: precizie și responsabilitate.

Azi, orice proiect de infrastructură, cartografie sau urbanism, lucrările de cadastru sporadic și sistematic, proiectele de digitalizare, expertizele tehnice și judiciare, implică obligatoriu participarea unui specialist geodez.

Pentru a ține pasul cu tot ce apare nou în acest domeniu, trebuie să te informezi mereu, să participi la diverse întâlniri, conferințe și târguri de specialitate. Pregătirea continuă și împărtăşirea cunoştințelor între membrii acestei comunități profesionale este vitală în lumea de astăzi, dominată de tehnologie.

Aparatura specifică acestei meserii înregistrează un progres tehnic deosebit. Un adevărat geodez foloseşte și cunoaşte principiile de funcționare ale stațiilor totale simple sau robotizate, receptoarelor GNSS, aparaturii de nivelment, scanerelor 3D, lidar, dronelor, despre rețelele de stații permanente de referința și, nu în ultimul rând, cunoaște și utilizează software-uri licențiate de prelucrare a datelor, stații grafice, servere de date etc.

Toate acestea vin la pachet cu profesia de geodez, completate de legi și regulamente ce trebuie cunoscute și aplicate corespunzător.

Pentru a putea să-ți alegi ceea ce ți se potriveşte cel mai bine pentru dezvoltarea proiectelor în care ești, sau vei fi, implicat trebuie să te informezi, să studiezi, și orice soluție vei alege vei constata că este costisitoare. Trebuie ca întreaga societate să înțeleagă că precizia costă, dar aceste costuri sunt infinit mai mici în comparație cu beneficiile aduse.

Am prezentat toate aceste lucruri doar pentru a fi mai bine înțeleşi. Ne cunoaştem locul, dar vrem să-l facem cunoscut și altora, vrem aprecierea corectă a muncii noastre, vrem mai mult respect decât cel care ni se oferă astăzi.

Deşi greutățile prin care trecem – prețurile mici la care ni se impune să lucrăm, uzura fizică și morală intensă a aparaturii de măsurare și prelucrare a datelor, costul ridicat al acestora, lipsa unei legislații adecvate – toate acestea ar trebui să ne unească pe toți geodezii din țară. Din păcate acest fapt nu se întâmplă încă.

Ca și în alte ramuri, există o mare doză de subiectivism care distorsionează modul de interpretare a tot ce se întâmplă în jurul acestei profesii. Încă nu suntem pe deplin credibili.

Uniunea Geodezilor din Romania încearcă să strângă în interiorul și în jurul ei pe toți cei care doresc să se implice în recunoaşterea acestei profesii, să fie forumul în care soluțiile profesioniștilor la provocările apărute în domeniile în care activează, să poată fi mai bine reprezentate și rezolvate spre beneficiul întregii societăți.

Avem nevoie de o recunoaştere a rolului  profesiei de geodez.  Serviciile pe care profesioniştii geodezi le oferă sunt și vor fi de calitate. Ele reprezintă fundamentul pe care orice proiect din domeniul ingineriei în construcții se dezvoltă. Din acest motiv, ne dorim ca profesia pe care o reprezentăm să fie recunoscută de către societate la adevărata ei valoare.

Pentru a putea atrage un număr mai mare de tineri către geodezie, este nevoie de satisfacții profesionale, de respectul cuvenit celor ce activează în aceasta profesie.

Personal, nu cred că diminuarea numărului celor ce doresc să urmeze “căile geodeziei” se datorează dificultății profesiei, ci îndeosebi lipsei de sprijin, motivare și respect, de care se lovesc ulterior.

Ca și în alte profesii, reprezentanții legali ar trebui să se orienteze în sensul de a sprijini ramura pe care o reprezintă, să analizeze modul în care pot să crească și să țină aproape specialiștii de care au nevoie, și nu în ultimul rând, să se consulte cu aceştia pentru găsirea soluțiilor tehnice și legale optime.

Avem nevoie de participarea tuturor factorilor implicați: instituțiile statului, mediul academic și organizațiile profesionale, pentru a găsi soluțiile optime atât în atragerea tinerilor spre aceasta profesie, cât și în motivarea absolvenților de studii geodezice pentru a activa în aceasta profesie.   

Planul Național de Cadastru și Carte Funciară reprezintă o ținta care se dovedeşte dificil de atins iar unul dintre motive este și lipsa forței de muncă calificate.

Daca vom câştiga respectul pe care îl merita aceasta profesie, putem spera că vom auzi cât mai multe voci tinere spunând: “eu vreau să fiu geodez”!

În numărul trecut al revistei, vă anunțam concluziile Conferinței Naționale (din 10 iunie) a Uniunii Geodezilor din România, precum și noua componență a forurilor de conducere ale Uniunii, în fruntea cărora se va afla, pentru perioada 2022-2026, dl ing. Mircea Afrăsinei. Un perfecționist cu o pregătire profesională solidă și având deja o bogată experiență de conducere - ca vicepreședinte UGR în ultimii 8 ani și președinte al Filialei Neamț -, familiarizat fiind cu problemele specialiștilor geodezi din România, dar și cu mijloacele prin care acestea pot fi rezolvate, noul președinte a pornit la drum pregătit să continue realizările notabile din ciclul anterior. Ce înseamnă, concret, aceasta și cine este Mircea Afrăsinei vă inviăm să descoperiți în paginile următoare.

Revista Construcțiilor: Domnule Mircea Afrăsinei, ați fost ales președinte al Uniunii Geodezilor din România. Cititorii revistei ar vrea să vă cunoască. Spune ți-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră.

Mircea Afrăsinei: M-am născut și am crescut într-o zona frumoasă și dragă multor oameni, în orașul Tg. Neamț, mai precis în Humuleștii lui Ion Creangă. Casa părintească este „la două palme” de bojdeuca copilăriei marelui nostru scriitor. Tatăl meu era un om al preciziei, în tot ceea ce făcea era extrem de riguros - cred că de la el am moștenit și eu această aplecare către valori exacte, obținute prin măsurători repetate, făcute cu migală și pasiune.

Sunt absolvent al Universității Tehnice din Petroșani, specializarea topografie minieră, promoția 1991, iar în anul 2005 am absolvit studiile postuniversitare de „Tehnici și tehnologii moderne în lucrările de topografie
și cadastru” din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.

După absolvirea facultății m-am angajat la OCAOTA (Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului
Agricol) Neamț, punând umărul la aplicarea legilor fondului funciar. În 1996 am fost numit în funcția de
inginer-șef al acestei instituții.

Dorința de a practica această profesie la standarde cât mai înalte m-a condus la decizia de a mă retrage în anul 2001 în domeniul privat, la societatea pe care am înființat-o împreună cu soția mea, și ea inginer topograf, societate pe care o administrez și astăzi.

Am activat în Uniunea Geodezilor din România începând cu anul 1996, an în care am fost ales președinte al Filialei UGR din județul Neamț, funcție pe care o ocup și astăzi.

Am colaborat, în cadrul mandatelor de președinți ai UGR, cu distinșii domni Constantin Săvulescu, Johan Neuner, Cornel Păunescu, Ionuț Săvoiu și Petre Iuliu Dragomir. Sub conducerea ultimilor trei am îndeplinit și funcția de vicepreședinte al UGR.

Fiind angrenat în această profesie, am considerat că nu este de ajuns să obții doar o diplomă pe baza căreia să poți activa, ci este necesar să lupți pentru a putea să pui în practică tot ceea ce ai învățat, să te intereseze evoluțiile din acest domeniu, să te adaptezi la tot ceea ce apare nou, să transmiți problemele care apar și nu în ultimul rând să propui și să susții noi soluții.

Toată munca mea a presupus sacrificii, de multe ori am pus profesia înaintea familiei, însă am avut mare noroc de o soție și o fiică care m-au înțeles și m-au sprijinit în tot ceea ce am făcut, drept care le se sunt profund
recunoscător.

Revista Construcțiilor: Ce v-ați propus să realizați, ca președinte UGR, în următorii patru ani?

Mircea Afrăsinei: În momentul în care am acceptat să candidez pentru această funcție, am discutat cu colegii mei și le-am transmis gândurile mele pentru acest mandat: continuarea muncii depuse de fostul președinte și întregul biroul executiv din mandatul anterior.

Astfel, împreună cu noii membri ai biroului executiv, voi căuta cele mai bune căi pentru a finaliza punerea în dezbatere și aprobarea legii geodezului, reluarea dialogului constructiv cu ANCPI, accelerarea lucrărilor de cadastru și înregistrare sistematică, punerea în valoare și respectarea acestei profesii.

Revista Construcțiilor: De ce au nevoie geodezii de o lege?

Mircea Afrăsinei: Pentru că această profesie acoperă o sferă foarte largă de lucrări, majoritatea lor fiind lucrări publice, cu responsabilitate foarte mare:

• Lucrări de cadastru și înregistrare sistematică - înregistrarea în cartea funciară a tuturor proprietăților, a drepturilor de proprietate obținute pe toate căile legale posibile în România, precum și înscrierea posesiilor în zonele neatinse de legile fondului funciar;

• Toate proiectele de dezvoltare de infrastructură, suprastructură, rețele edilitare, care încep, sunt conduse în
execuție și se finalizează prin munca geodezului;

• Proiectele de digitalizare care au, la rândul lor, aportul geodezului;

• Planurile urbanistice, care sunt dezvoltate pe măsurătorile și planurile realizate de geodez;

• O mare parte a experților tehnici judiciari provin din rândul geodezilor.

După cum se vede, acoperim o mare arie de lucrări, în care este nevoie de calitate, responsabilitate, precizie. Desfășuram un serviciu public. Având în vedere toate acestea, avem nevoie de un cadru legal, pe care l-am avut dar l-am pierdut - și nu din dorința noastră. Avem nevoie de o lege specifică, care să ne ajute să progresăm, să creștem calitatea servi ciilor prestate, să tindem spre noi standarde profesionale. Geodezul are nevoie de pregătire continuă. Și nu în ultimul rând avem nevoie să ne putem apăra interesele, ținând cont de multitudinea de proiecte în care este implicată profesia pe care o reprezentăm.

Nu dorim altceva decât normalitate. Trebuie să ne aliniem cu toate profesiile liberale recunoscute în România și care au, la rândul lor, câte o lege care le reprezintă: notari, arhitecți etc.

Trebuie să ne aliniem geodezilor din întreaga lume și în special geodezilor din Europa; reglementările lega le ale acestei profesii, europenelega și internaționale, ne sunt cunoscute, UGR fiind membră atât a Federației Internaționale a Geodezilor (FIG) cât și a Consiliului Geodezilor Europeni (CLGE).

Revista Construcțiilor: În ultimii doi ani, societatea a trecut printr-o pandemie, iar acum, la graniță, avem un război. Cum au afectat aceste evenimente piața de servicii de specialitate?

Mircea Afrăsinei: Comunitatea geodezilor a fost greu încercată de aceste evenimente. În timpul pandemiei, nu am găsit înțelegerea necesară la ANCPI pentru lucrările de înregistrare sistematică aflate în desfășurare. Deși aceste lucrări se desfășoară în contact direct cu fiecare proprietar, contractele nu au fost decalate, nu am fost compensați, ajungându-se la penalizări din cauza neîndeplinirii obiectivelor contractuale.

Dar, ca aspect pozitiv, menționez că s-a reușit depunerea lucrărilor în mediul online, print-o mult-așteptată
etapă de digitalizare.

În ceea ce privește războiul de la graniță, acesta afectează la rândul lui piața de servicii. Inflația a crescut foarte mult, și ne este greu să ținem pasul prin creșterea salariilor. Munca noastră se bazează pe deplasări în teren, care se traduc în costuri de transport, prelucrări de date, deci consum sporit de energie electrică. Acestea sunt doar două dintre componentele cu o explozie majoră în ceea ce privește mărirea costurilor. O altă problemă majoră este forța de muncă calificată, care lipsește. În acest moment, toate universitățile de profil se plâng că au un număr redus de studenți.

Ordonanțele emise în ultimii doi ani de Guvernul României nu sprijină și domeniul în care activăm. ANCPI trebuie să compenseze, în cadrul contractelor aflate în execuție, creșterea peste așteptări a inflației. Trebuie să fim ajutați să depășim această perioadă foarte dificilă.

Revista Construcțiilor: Care este locul inginerului geodez în noua lume digitală?

Mircea Afrăsinei: Așa cum am arătat, el are un loc bine definit. Trebuie să se specializeze, să fie la curent cu tot ce e mai nou în domeniu. Precizez din nou că este nevoie de o lege specifică, este nevoie de pregătire continuă, de calitate. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă, comunitatea, împre ună cu ANCPI, trebuie să stimuleze și să sprijine piața serviciilor liberale, astfel încât să poată fi integrați toți specialiștii. ANCPI are o responsabilitate față de mediul privat, așa cum și mediul privat are o responsabilitate față de ANCPI, și doar prin cola borare și dialog vom găsi cele mai bune soluții la problemele noastre.

Revista Construcțiilor: Ce mesaj aveți pentru comunitatea profesională din care faceți parte?

Mircea Afrăsinei: Să privească cu încredere viitorul și să se alăture Uniunii Geodezilor din România. Doar
împreună vom fi mai puternici în atingereaUniunii țelurilor propuse. Vrem ca fiecare profesionist din domeniu să își desfășoare activitatea în cele mai bune condiții, cu satisfacția lucrului bine făcut.

Mesajul meu este unul de unitate a tuturor celor din comunitatea noastră profesională, indiferent de mediul în care activează: bugetar, privat sau academic.

Avem multe de făcut. Profesia noastră este recunoscută prin corectitudine și precizie. Deviza noastră este: „suma erorilor trebuie să tindă spre zero”.