Învăţământul geodezic este cel mai vechi învăţământ tehnic din România, izvorât din necesitatea cunoaşterii formei şi dimensiunii terenurilor şi reprezentării lor pe hărţi şi planuri. Hotărnicia, adică activitatea de cadastru şi de măsurători terestre în accepţiunea de azi, a constituit o preocupare tehnică, de reprezentare a limitelor de proprietate folosind instrumente topografice, cu implicaţii economice şi juridice.

În anul 1813, cărturarul Gheorghe Asachi organizează la Iaşi prima Şcoală de Inginerie în limba română, unde se preda şi cursul practic de Gheodezie şi arhitectură. În 1818 apare prima promoţie de ingineri hotarnici.

Fondatorul învăţământului în limba română în Ţara Românească, marele iluminist şi patriot Gheorghe Lazăr, înfiinţează în 1818, la Bucureşti, la mânăstirea “Sfântul Sava”, Şcoala Academiciască pentru Stiinţele Filozoficeşti şi Matematiceşti, prima şcoală tehnică în care se preda cursul Gheodezia sau ingineria câmpului. Într-o grupă specială, aici au fost pregătiţi primii ingineri hotarnici. Petrache Poenaru, fost elev al lui Gheorghe Lazăr, trimis la studii în străinătate după 1830, organizează, din 1833, la colegiul Sfântul Sava, două clase de cunoştinţe aplicate, cu scopul studiului matematicii şi al cunoştinţelor de hotărnicie. La această şcoală naţională au fost pregătiţi ingineri topografi.

În 1849, în Bucureşti, sub domnitorul Barbu Ştirbei, se reorganizează învăţământul tehnic, propunându-se înfiinţarea unei şcoli de ingineri cu scopul de “a da elevilor cele mai temeinice principuri de topografie, construcţia podurilor şi şoselelor şi arhitectură”.

După unirea principatelor din anul 1859, efervescenţa continuă: se înfiinţează Universitatea din Iaşi, unde încă de la început s-au predat, la Facultatea de ştiinţe, cursuri de Topografie, Geodezie teoretică şi Astronomie, până în anul III.

În 1864, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza se înfiinţează Şcoala de Ponţi şi Şosele, Mine şi Arhitectură, care a funcţionat până în 1866, când a fost desfiinţată de către Dimitrie Sturza, ministrul lucrărilor publice. În decembrie 1867 se reînfiinţează această şcoală, cu un plan de învăţământ superior, cu denumirea de Şcoala de Poduri şi Şosele, având o durată de 4 ani de studiu. În anul 1921, Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele se transformă în Şcoala Politehnică din Bucureşti, unde se studiază disciplinele Topografie şi Geodezie (cu un capitol de Fotogrammetrie), care au constituit materii de bază pentru secţiile şi facultăţile de Construcţii, Mine, Silvicultură, existând şi o specialitate distinctă de Cadastru (în cadrul căreia erau predate discipline de specialitate, care dădeau dreptul de obţinere a diplomei de inginer cadastral). Specializarea Cadastru a funcţionat până în anul 1946.

Odată cu reforma învăţământului, în anul 1948 se inaugurează la Iaşi Institutul de Măsurători Terestre, prima şcoală din ţara noastră care pregătea specialişti cu studii superioare (ingineri geodezi) pentru a rezolva problemele din domeniile topografiei, geodeziei, fotogrametriei şi cartografiei. În anul 1951 institutul este transferat la Galaţi ca Facultate de Măsurători Terestre, denumire sub care funcţionează până în anul 1952, când devine Facultatea de Geodezie Galaţi.

La 1 septembrie 1955 Facultatea de Geodezie Galaţi este transferată la Institutul de Construcţii Bucureşti, ca Secţie de Geodezie a Facultăţii de Drumuri şi Poduri, facultate care şi-a schimbat succesiv denumirea în Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, apoi Facultatea de Hidrotehnică, Drumuri şi Căi Ferate şi, în fine, Facultatea de Căi Ferate, Drumuri, Poduri şi Geodezie. La rândul său, secţia a purtat temporar numele de Secţia de Geodezie şi Sistematizare Teritorială. Specializările au fost de inginer geodez, cu durata studiilor de cinci ani şi respectiv de subinginer cadastru, cu durata studiilor de trei ani.

În anul 1991 Secţia de Geodezie redevine Facultatea de Geodezie din Institutul de Construcţii Bucureşti, instituţia fiind redenumită din februarie 1994 Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

Facultatea de Geodezie îşi regăseşte astfel locul şi întreaga importanţă în domeniul ştiinţelor tehnice, fiind singura facultate din ţară care pregăteşte numai ingineri geodezi. Facultatea de Geodezie continuă tradiţia şcolii întemeiate de Gheorghe Lazăr în Bucureşti, într-o clădire proiectată de către arhitectul Grigore Ionescu, membru titular al Academiei Române, profesor la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, reprezentând o instituție cu tradiție și prestigiu, clӑdite pas cu pas, cu dedicare și trudӑ de către toți cei care au fost implicați în activităţi de formare a inginerilor în decursul timpului.

În intervalul 1991-2005/2007, durata studiilor a fost de 5 ani, cu două specializări: Geodezie şi, respectiv, Cadastru. Din 1994 durata studiilor de licenţă este de 4 ani, la care s-au adăugat unul, apoi unul şi jumătate la ciclul de studii aprofundate, ca ulterior pregătirea să fie de doi ani la studiile de masterat, cu două direcţii de specializare: Sisteme informaţionale ale teritoriului şi Sisteme de măsurare şi poziţionare tridimensională. Din 1997 a fost adoptat sistemul de credite transferabile, care a adus o dimensiune calitativ nouă a învăţământului, prin racordarea la sistemul european de credite transferabile. A fost un succes notabil, dacă ne gândim că România mai avea 10 ani până la intrarea în Uniunea Europeană. După 2004, oferta academică a Facultăţii de Geodezie s-a dezvoltat conform noilor şi marilor exigenţe ale momentului. În prezent, există la Facultatea de Geodezie: studii universitare de licenţă - 8 semestre - în specializarea Măsurători terestre şi cadastru, studii universitare de masterat, 4 semestre, cu specializarea: Planificare Spatiala şi GIS pentru Dezvoltare Durabilă. Au funcţionat în decursul timpului şi specializările de master Geomatică, Sisteme Informationale în Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Prelucrarea şi Analiza Datelor Geospatiale şi specializările de licenţă: Cadastru şi Managementul Proprietăţilor şi Geodezie şi Geoinformatică.

Nevoia de specialişti, resimţită după anul 1990, apariţia unui regim democratic ce a promovat aplicarea legilor proprietăţii, dar şi dorinţa altor centre universitare din ţară de a implementa specializări noi, au condus la diversificarea ofertei educaţionale pentru un domeniu atât de important în transformarea economică a unei ţări.

În prezent există specializarea “Măsurători Terestre şi Cadastru” (MTC) la mai multe universităţi cu profil tehnic din ţară: Universitatea Politehnica din Timişoara, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, dar şi la: Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Universitatea “Transilvania” din Braşov, Universitatea din Oradea, Universitatea din Craiova, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al României” din Timişoara. La Universitatea din Petroşani există specializarea de licenţă “Topografie minieră”.

Specializarea MTC are planuri de învăţământ actualizate, dar şi avizate periodic de ARACIS. Sunt pregătiţi ingineri capabili să dea soluţii eficiente pentru proiectarea, realizarea şi exploatarea lucrărilor din domeniul măsurătorilor terestre (lucrări de geodezie, lucrări de topografie, topografie inginerească, de cadastru, fotogrametrie, cartografie, GIS, urmărirea comportării terenurilor şi construcţiilor, urbanism etc.).

În domeniul măsurătorilor terestre – preocupare de mai bine de două milenii a oamenilor pentru a măsura şi studia forma şi dimensiunile planetei noastre – apar permanent probleme a căror rezolvare trebuie să o asigure actualii şi viitorii ingineri folosind tehnologii digitale aflate într-o continuă dezvoltare.

Acest domeniu este de perspectivă atât în România, cât şi pe plan european, cerinţele pe piaţa muncii fiind în permanentă creştere. Întotdeauna se va construi, se vor ţine evidenţe ale proprietăţilor, se vor impozita terenurile şi construcţiile, se vor transfera drepturi imobiliare, deci activităţile geodezului sunt indispensabile unei civilizaţii.

O dezvoltare notabilă este înfiinţarea, în 2022, la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, a domeniului de studii universitare de doctorat cu sau fără frecvenţă în Inginerie Geodezică.

(text adaptat parţial din documentaţiile interne elaborate de Facultatea de Geodezie, UTCB)